Cum a reuşit un fermier să reînfiinţeze o plantaţie viticolă pe terenurile ce au aparţinut familiei lui Constantin Negruzzi

17 martie 2016 Agro Business

Vinuri de poveste de la Crama Hermeziu.

Inginerul Vasile Lungu din judeţul Iaşi avea să-şi dedice activitatea domeniului agricol în urmă cu 47 de ani, atunci când a descoperit întâia oară manualul de botanică. Din acel moment şi până astăzi s-a format profesional continuu: a urmat cursuri de specialitate liceale şi universitare, a lucrat în agricultura de stat, iar în 2001 a pus pe picioare propria afacere. Una diversificată, de la fermă vegetală și zootehnie până la viticultură şi agroturism. Dintre toate segmentele, vom prezenta în cele ce urmează evoluţia cramei Hermeziu care, deşi se află la început de drum, are deja vinuri medaliate.

Tradiţie, dar şi dotări moderne

De obicei, vinurile apreciate au în spate poveşti de succes, însă cele de la crama Hermeziu au mai mult de atât. Ele transmit poveşti cu iz istoric şi literar. În anul 2006 fermierul ieşean avea să planteze primele 10 hectare de viţă-de-vie şi nu oriunde, ci pe terenul unei foste moşii al cărui nume este cunoscut de mai bine de 200 de ani. Este vorba despre moşia Hermeziu ce a aparţinut unei brave familii de boieri moldoveni, din care provenea şi mama lui Constantin Negruzzi. Astăzi Hermeziu, care înseamnă spirit de luptător, dar şi culoarea roşie, este numele unei crame care promite să-şi lase amprenta în timp cel puţin la fel de semnificativ precum au făcut-o membrii familiei.

Plantaţia se apropie de 150 ha de viţă-de-vie, atât struguri pentru vin cât şi de masă, lucru posibil şi datorită accesării fondurilor europene. „Începând din 2006 şi până în 2008 am plantat primele 10 ha. Iar în 2012 am înfiinţat prima sută de hectare prin programul de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole. Astfel am pus la punct o plantaţie mare, modernă, unde avem absolut tot ce ne trebuie. Am folosit judicios fondurile europene, am cumpărat din soiurile cele mai valoroase, clonele cele mai bune, care se pretează atât pentru vinuri curente, dar şi pentru şampanizare“, a punctat ing. Vasile Lungu.

Pentru a avea vinuri bune trebuie mai întâi ca în vie toate lucrurile să fie puse la punct. Din acest motiv, fermierul nu a făcut rabat la investiţii, a procurat sistemul de prindere din Italia, a achiziţionat toată gama de maşini agricole necesare, tratamentele le aplică preventiv, nu la combatere, şi le alege în aşa fel încât să lase cât mai puţine reziduuri în struguri şi ulterior în vin. După recoltare strugurii ajung într-un spaţiu utilat corespunzător pentru obţinerea vinului. „Hala în care se face prelucrarea vinurilor este dotată cu cele mai noi echipamente: de la desciorchinător, zdrobitor, de unde vine mustul sau mustuiala, la cisterne unde are loc fermentarea. Tot aici are loc prelucrarea finală şi obţinerea vinului. Avem 50 de recipiente a câte 30.000 de litri, deci însumat putem depozita 1,5 milioane de litri de vin. Urmează să intre şi alte hectare pe rod, de aceea vom mai achiziţiona alte 24 de cisterne“, a completat fermierul.

Vizitând viile şi crama ne-am dat seama că dotările vor asigura vin de calitate mult timp de acum încolo, motiv pentru care l-am întrebat pe domnul Lungu pe ce principii a ales echipamentele. „Este o poveste întreagă. Am vizitat cel puţin 50 de crame din România, Franţa, Germania şi Italia. Mi-a plăcut foarte mult o firmă din Italia al cărei coordonator pentru montaj era un român. Cu ajutorul lui am ales echipamentele care au convins mai ales prin calitatea inoxului. Fiind o cramă tânără, tot fluxul tehnologic este nou, de ultimă generaţie. Putem face fermentare şi păstrare la zecime de grad, avem şi o uzină frigorifică cu recuperare de căldură, cu agent termic rece şi cald pentru a dirija temperaturile în toate cele 3 etape de fermentare, stocare şi stabilizare tartrică când trebuie să coborâm temperatura până la -6°C“, a răspuns Lungu.

Game de vin

În doar 10 ani de la plantarea primelor hectare de viţă-de-vie, vinurile puse la dispoziţia cumpărătorului sunt tot mai diversificate şi acest lucru se datorează soiurilor plantate: Traminer roz, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Reisling de Rhin, Fetească albă şi Fetească regală. Vinurile sunt împărţite în patru categorii: gama premium – Hermeziu, gama Păcatele Tinereţii, Bag-in-box – de 3, 5 sau 10 litri şi gama Fântâna cu vin, toate acestea deja cunoscute la nivel naţional.

Tradiţia viticolă şi modernismul adus odată cu investiţiile au condus la recunoaşterea vinurilor şi prin medalii. Mai întâi, în 2013 şi 2014, la concursul naţional de vinuri Bahus, apoi în 2015 s-au înmulţit şi participările în rândul concursurilor naţionale şi internaţionale şi evident a crescut şi numărul medaliilor de aur şi argint, la fiecare concurs cel puţin un sortiment fiind premiat. 2016 a debutat cu alte 6 medalii pentru crama Hermeziu, 3 de aur şi 3 de argint, ca rezultat al participării la concursul Chişinău Wine & Spirits Contest.

Viitorul se anunţă… rosé

Şi pentru că lucrurile merg bine, iar vinurile sunt tot mai apreciate atât de membrii comisiilor avizate, cât şi de consumatori, planurile de viitor urmăresc diversificarea şi dezvoltarea afacerii. Anul acesta se vor mai planta 35 ha de viţă-de-vie, două soiuri noi, dar şi Busuioacă de Bohotin, se va implementa o nouă linie pentru spumante şi se va lansa o nouă gamă de vinuri. „Ne vom opri cu plantaţia pentru că am proiectat crama pentru cel mult 3 milioane de litri de vin – nou, de 2, 3 sau 4 ani. Vrem să trecem pe valorificare superioară a vinurilor finite. Lucrăm în acest moment la linia de spumante, frizzante şi de prosecco, iar prima şarjă preconizăm că o vom avea undeva în luna iulie. Avem şi o gamă nouă în lucru; va fi dedicată tinerilor şi va cuprinde în special rosé-uri frizzate şi se va găsi cu precădere în cluburi şi cafenele. Ne propunem să participăm la târguri şi expoziţii de specialitate nu doar din ţară, ci şi la nivel european şi mondial“, a conchis Vasile Lungu.