Cultivarea bamelor, o afacere agricolă de nişă profitabilă
Cultura de bame face parte din plantele agricole de nişă care dau producţii semnificative pe suprafeţe mici. Astfel, tot mai mulţi cultivatori iau în calcul o plantaţie de bame care să le asigure autoconsumul, mai ales că aceste fructe comestibile au multe beneficii. Deşi puţin cunoscute la noi, bamele sunt sărace în calorii, dar bogate în nutrienţi şi pot fi folosite în curele de slăbire, în menţinerea tractului gastrointestinal şi în reglarea nivelului de zahăr în sânge. Despre tehnologia de cultură, dar şi despre proprietăţile fructelor de bame am vorbit cu Florina Ramba din localitatea Voila, judeţul Braşov, cea care se ocupă de cultivarea acestor plante mai puţin cunoscute, dar care au un potenţial mare de cultură.
Braşoveanca a început să cultive bame în urmă cu trei ani, pe o suprafaţă de 500 mp, prin care îşi asigură necesarul de consum. „Povestea culturii noastre de bame a început în anul 2017, dintr-o provocare. Am început timid, cu o suprafaţă de 250 mp, iar anul următor am dublat suprafaţa de cultivare. Dacă în primul an am procurat sămânţa din localitatea Vidra (Sud) de la un producător local, în anul al doilea am cultivat întreaga suprafaţă cu sămânţă proprie. Ceea ce facem şi în continuare“, a declarat aceasta.
Cultivate pe biloane
Cultura de bame nu implică o tehnologie complicată. Bamele sunt plante termofile, adică preferă să aibă din abundenţă căldură şi apă, de aceea se seamănă începând cu jumătatea lunii mai, când temperatura medie este de 17ºC. „Noi folosim, atât pentru cultura de bame, cât şi pentru cultura de legume, îngrăşăminte naturale, astfel toamna curăţăm terenul de resturi vegetale, dăm cu gunoi de grajd, arăm, iar primăvara repetăm procedura. Dacă pentru grădina de leguminoase începem semănatul relativ devreme (martie-aprilie), depinde de condiţiile climatice din fiecare an, la cultura de bame începem să semănăm după 20 mai.
Temperatura solului trebuie să treacă de 17°C deoarece bamele sunt iubitoare de soare şi apă. Noi cultivăm bamele pe biloane, la distanţe de aproximativ 30-40 între plante şi 40-50 cm între biloane. Irigarea o efectuăm din râul care trece prin spatele grădinii cu ajutorul pompei şi al furtunului. În perioada de secetă şi căldură udăm de două ori pe săptămână, doar dimineaţa devreme sau seara târziu şi doar la baza plantei“, ne-a specificat Florina. Anul acesta cultivatoarea a avut o producţie de aproximativ 350 kg cu o investiţie mică de 500 de euro, pe care o foloseşte pentru consumul propriu. „Investiţia în cultura de bame este una relativ mică pentru suprafaţa noastră, momentan undeva la 500 de euro, dar implică multă muncă fizică. Momentan, bamele le folosim pentru consum propriu în stare proaspătă şi sub formă de conserve. Suntem o familie numeroasă şi iubitoare de bame deoarece au conţinutul ridicat de acid folic, calciu, potasiu, magneziu, vitaminele A, B6 şi C. Avem şi prieteni care au degustat reţetele noastre proprii pe bază de bame şi s-au abonat pe viitor. Avem cerere, de aceea intenţionăm în următorii ani să mărim suprafaţa şi să putem comercializa bamele, dar şi diferite preparate tradiţionale, mai ales că acestea au un puternic efect antioxidant, antiinflamator, micşorează nivelul de colecterol, tratează inflamaţia plămânilor şi calmează simptomele de intestin iritabil“, a încheiat braşoveanca Florina Ramba.
Beatrice Alexandra MODIGA
