Consiliul Concurenţei acuză: proasta organizare a pieţei laptelui
Dincolo de nemulţumirile producătorilor de lapte, uneori exprimate zgomotos în stradă, apare un adevăr de necontestat: principalii vinovaţi sunt chiar crescătorii de vaci, care refuză asocierea, înfiinţarea unor cooperative puternice. Astfel le lipseşte forţa necesară în relaţiile cu procesatorii.
Aceste date provin dintr-un nou Raport, elaborat de Consiliul Concurenţei (CC), intitulat „Provocările pieţei unice şi concurenţa în sectoare sensibile“.
Obiectivul raportului este de a identifica o serie de probleme din nouă domenii ale economiei naţionale, printre care şi cel agroalimentar, din perspectiva relaţiei concurenţă – competitivitate – bunăstarea consumatorului final.
Ponderea produselor româneşti s-a diminuat
Unul dintre sectoarele analizate de Consiliul Concurenţei se referă la laptele de vacă pe filiera producător-procesator. Ancheta sectorială, realizată în perioada 2005-2009, relevă că ponderea produselor provenite din România şi comercializate prin reţeaua de retail s-a diminuat cu 15,6%, respectiv de la 99,41% în 2005 la 83,82% în 2009. Aceeaşi tendinţă de reducere se înregistrează de altfel şi pentru alte produse, cum ar fi: ouă (-4,38%), ulei de floarea-soarelui (-12,62%), pâine (-1,22%), vin (-7,59%) etc.
Conform documentului, în anul 2009, cele 849.851 de exploataţii de vaci cu lapte existente în România îşi asigurau atât autoconsumul, cât şi venitul necesare traiului pentru un număr de cel puţin tot atâtea familii. Valoarea totală a vânzărilor de pe piaţă a acestor exploataţii atinsese un cuantum de peste un miliard de euro.
Din cauza structurii fermelor, la nivel naţional, cea mai mare producţie de lapte (40%) este destinată auto-consumului, urmată de producţia pentru vânzări directe (36%) şi pentru procesare (22%).
Forţa procesatorilor
Raportul menţionează că procesatorii deţin o pondere mult mai concentrată, astfel încât, la nivelul anului 2008, primii zece operatori economici, dintr-un total de 481, adunau 56% din cifra de afaceri a sectorului. Dintre aceştia, numai Albalact este o companie cu capital 100% românesc, restul fiind cu capital străin (multinaţionale). O altă companie cu capital integral românesc care vine puternic din urmă este cea de la Satu Mare – Unicarm, cunoscută până acum pe piaţa procesatorilor din carne.
Dacă în ţările de origine procesatorii străini sunt legaţi de mari cooperative, iar furnizorii lor de materie primă sunt în acelaşi timp şi acţionarii lor, în România există societăţi comerciale cu capital privat şi cu acţionar unic sau majoritar, se precizează în document.
Concluziile raportului
Analiza pieţei laptelui a pus în evidenţă unele aspecte legate de modul de funcţionare a pieţei. Astfel, piaţa laptelui, pe segmentul producător-procesator, este strâns legată de reglementările legale în materie, care decurg, în mare măsură, din politicile Uniunii Europene (UE) în domeniu. Ca urmare, producătorii români de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei din aval, adică în cadrul firmelor procesatoare.
În raport se spune că procesul de asociere a producătorilor agricoli, corelat cu măsurile agreate de PAC, reprezintă un pas în încercarea de soluţionare a problemelor sectorului. De asemenea, un loc aparte îl ocupă asigurarea transparenţei preţurilor, astfel încât fiecare producător să poată avea informaţii corecte şi în timp util despre preţurile practicate în regiune. Acest fapt poate conduce la consolidarea puterii de negociere a producătorilor în relaţia cu procesatorii.
Cum este în UE
Raportul notează că, la ora actuală, în majoritatea ţărilor UE producţia şi procesarea laptelui se face prin intermediul cooperativelor, în cadrul cărora fermierii sunt atât producători şi furnizori de materie primă, cât şi acţionari ai unităţii de procesare.
Tot la nivelul UE, aproximativ 58% din laptele produs este procesat de către cooperative, iar 20% de către procesatori independenţi. Cu mici excepţii, structura fermelor europene de vaci cu lapte este orientată către exploataţii de mărime medie (10-30, 30-50 sau 50-100 de capete).
Traian DOBRE