Cei mai săraci ţărani, în zonele celor mai mari latifundiari

cadastrul_1În zonele unde sunt comasate mari exploataţii agricole, populaţia locală suferă cel mai tare din cauza sărăciei, consideră reprezentanţii fermierilor din România. Preluarea unor suprafeţe extinse de teren agricol de către mari latifundiari a privat populaţia locală de singurul mijloc de venit şi a condamnat la sărăcie un mare număr de oameni.

Transferul rapid de proprietate asupra terenurilor agricole s-a petrecut ca urmare a decapitalizării populaţiei de la ţară, susţine Claudiu Frânc, preşedintele Alianței ROPAC.

„Aceşti samsari, pe lângă faptul că au depopulat satele respective, au sărăcit zonele, pentru că ei au devenit mari latifundiari aici. Dacă vă veţi uita pe o hartă a sărăciei în România, făcută chiar de ASAS, veţi vedea că unde sunt mari conglomerări de terenuri, mari firme deţinătoare de suprafeţe de teren, şi sărăcia populaţiei din zonă este cea mai acută din România“, a declarat Frânc.

Acesta spune că s-a produs o adevărată hemo­ragie a terenurilor arabile din cauza decapitalizării grave a agricultorilor români.

„Din cauza lipsei accesului la credite şi a decapitalizării, oamenii n-au fost în stare să cumpere aceste suprafeţe de terenuri. Străinii au venit cu o marjă foarte mică peste preţul pieţei. Şi lumea, în foame de bani, pentru că toată populaţia de la ţară este sărăcită, a vândut pământul şi, astfel, a devenit şi mai săracă. Şi, dacă ar vrea acum să-şi mai crească suprafeţele, nu mai are de unde, pentru că le-a vândut deja“, a mai arătat Frânc.

Frânc: „Doar 10% dintre marii latifundiari străini fac agricultură“

Fermierul susţine că marii latifundiari străini iau banii pe care Europa îi alocă pentru dezvoltarea agriculturii româneşti şi îi repatriază în ţările de origine. Altfel spus, străinii cu subvenţiile, iar românii cu munca.

„Doar 10% dintre marii latifundiari străini fac agricultură în România. Nu ştiu dacă sunt 10% din ei care vin să înfiinţeze ferme şi să facă activitate agricolă în România. Restul sunt oportunişti care vin să se folosească de acest vid legislativ care există în România. (…) Pe terenurile respective lucrează românii fără formă de sprijin de la APIA. Pe lângă faptul că străinul ia o subvenţie de la APIA, mai primeşte şi o arendă de la fermierul român ca să-şi multiplice veniturile fără muncă“, a conchis preşedintele Alianţei ROPAC.

Şi fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără susţine că România exportă profit şi mai puţin capital.

„România are două mari tare de care nu scapă foarte uşor decât printr-o voinţă proprie. Una este exportul de profit, pe care din păcate l-am aprobat cu mulţi ani în urmă sub anumite presiuni. Vă rog să îmi spuneţi că nu este adevărat. Suntem singurul stat din Europa Centrală şi de Est sau fost comunist care exportăm profit şi prea puţin capital. În al doilea rând, suntem mari exportatori de rezultate de cercetare ştiinţifică sau cercetări de vârf mergând până la medicamente, nu mai vorbesc de ce înseamnă inputurile din agricultură pe care agricultorii le simt în costuri, iar mai apoi consu­matorii. În acelaşi timp, tolerăm o anumită dezvoltare de piaţă străină în propria noastră ţară până să putem găsi soluţii de a ne proteja“, a declarat Valeriu Tabără în cadrul conferinţei de la ASAS din luna februarie organizată de Agrostandard.

În topul celor mai mari latifundiari din România intră un număr destul de mare de străini, care administrează exploataţii de mii de hectare. Doar câteva exemple: Jihad El Khalil – 43.000 ha, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale, dar şi de berbecuţi, grupul de firme Bardeau – cu peste 26.000 ha de teren agricol, la care se adaugă şi circa 5.000 ha de pădure – sau portughezii de la Martifer – aproximativ 25.000 ha de teren agricol. O dovadă că mare parte din producţia de cereale ajunge la export constituie şi datele statistice: în 2013 România a exportat 4,7 milioane de tone de grâu, dublu faţă de anul anterior, 3,2 milioane de tone de porumb şi 1,4 milioane de tone de seminţe de floarea-soarelui.

Topul sărăciei

Conform raportului „Eurostat regional yearbook 2013“, realizat de Biroul european de statistică, Vaslui este judeţul cu populaţia cea mai săracă din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare.

„La nivelul unităţilor NUTS 3 (judeţe, în cazul României – n.r.) din UE, în 2010 PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.000 PPS (purchasing power standars – standardul puterii de cumpărare – n.r.), adică 20% din media UE, în Vaslui, România, la 143.800 PPS (587%) în regiunea Inner London – West, Marea Britanie“, potrivit Eurostat.

În 2012 gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns la 42% din populaţie, în creştere cu 1,7% față de anul precedent, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa, doar bulgarii stau mai prost ca noi cu 49%. La nivelul UE, media este de circa 25%.

Datele INS din 2010 arată că regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială sunt: Nord-Est, Sud-Vest-ul Olteniei, Sud-Est și Muntenia Sud.

Marius ŞERBAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email