Bursa de Cereale de la BRM, tranzacţii mici
La aproape un an de la înființarea Bursei de Cereale de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), principalele mărfuri tranzacționate sunt grâul, uleiul de floarea-soarelui și zahărul. Chiar dacă deocamdată volumele sunt mici, la grâu, de exemplu fiind vorba de 5% din producție, oficialii de la BRM speră ca situația să se schimbe în anii următori, iar lista mărfurilor tranzacționate să se extindă, inclusiv la carne.
Cea mai mare tranzacție – în volum de 150.000 de tone – de pe Bursa de Cereale a avut loc în luna februarie, principalul actor implicat fiind Rezervele Statului, după cum a declarat Alexandru Coita, director de strategie în cadrul BRM, cu ocazia unui eveniment organizat de ziarul Bursa. În ceea ce privește valoarea totală a tranzacţiilor cu cereale realizate în acest an, aceasta este de aproximativ 90 milioane de euro, în condițiile în care au fost tranzacţionate 400.000 tone de grâu, 30.000 tone de ulei vegetal şi 20.000 tone de zahăr rafinat. Numărul participanţilor la piaţă a depăşit 100, destul de mult totuși dacă ținem cont de volumele tranzacționate. Coita spune că în ultima vreme tot mai mulţi fermieri apelează la instrumentele puse la dispoziţie de Bursă. De altfel, Bursa a început și o campanie de atragere a fermierilor din Bărăgan, zonă cunoscută pentru producțiile mari de cereale.
Directorul de strategie al BRM se așteaptă ca anul viitor să se mărească cantitățile scoase la vânzare, la cereale cel puțin. Dacă în 2014 doar 5% din producția de grâu a fost tranzacționată pe bursă, în 2015 oficialii mizează pe nu mai puțin de 1,5 milioane de tone. Adrian Rădulescu, un fermier cunoscut din sudul țării, prezent și el la același eveniment, nu este însă la fel de optimist. „Nu are cum să meargă. Ca să tranzacționeze pe bursă agricultorii trebuie să aibă capital, ca să jongleze cu producția, să dispună de depozite, iar marfa să fie de o anumită calitate și la un anumit volum pe lot. De asemenea, silozul trebuie să se afle aproape de sistemele de căi ferate pentru a se realiza mai ușor transportul“, a precizat Rădulescu.
În septembrie 2013 Guvernul a aprobat memorandumul privind crearea bursei de produse agricole. Pentru a-și desfășura activitatea în bune condiții, Bursa de Cereale a semnat parteneriate cu principalele asociaţii din domeniul agricol cu care se află în legătură permanentă. De asemenea, are acces la datele din teritoriu colectate de către direcțiile agricole județene.
Ministerul Agriculturii are un acord cu direcțiile agricole județene care colectează datele din teritoriu de la principalele produse agricole pentru a fi trimise la Comisia Europeană, iar de aceste informații beneficiază și Bursa de Cereale.
„Este primul demers serios de a genera cotaţii de prețuri de referință pentru principalele tipuri de cereale, cotaţii care sunt disponibile pentru toţi jucătorii din noiembrie anul trecut. Vrem o bursă flexibilă în care fermierii, producătorii şi procesatorii să aleagă ei momentul la care să facă tranzacția, să nu fie legaţi de contracte bilaterale care să le impună anumite termene. Este o platformă ce generează instrumente care să ne protejeze împotriva riscului, hedging folosite în toate pieţele moderne“, a precizat Coita.
Tranzacții transparente
Oficialul BVB spune că înființarea Bursei de Cereale are ca obiectiv transparenţa tranzacţiilor şi existenţa unui preţ de referinţă real şi cunoscut tuturor actorilor din piaţă. Dacă există transparență, iar tranzacţiile sunt înregistrate se colectează şi la buget. În același timp, e nevoie de asigurarea de preţuri echitabile atât pentru producător, cât şi pentru procesatori. În momentul de faţă, piaţa a fost dominată de contracte bilaterale, realizate în condiţii fragmentate care nu au permis întotdeauna actorilor din piaţă, fermierilor să-şi valorifice marfa la o valoare de piață care să reflecte tendinţele de-a lungul anului, de la recoltă și până la tranzacţionarea mărfii, mai spune Coita.
El vorbește și de faptul că Bursa de cereale permite constituirea unor mecanisme de minimizare a riscului, instrumente de hedginig pentru agricultura românească care este un business cu un risc extraordinar de ridicat. În același timp, bursa de cereale este un instrument complementar, în sensul că vorbim de garantare, mai uşoară pentru fermieri şi procesatori pentru care este nevoie de un istoric de preţ bun pe care instituţiile financiare să se poată baza atunci când elaborează indicatorii specifici procesului de creditare.
Agricultura, un business riscant?
Spre deosebire de Alexandru Coita, care consideră agricultura un business riscant, deoarece producția depinde de anumiți factori care nu pot fi controlați, Adrian Rădulescu susține exact contrariul. Agricultura este la ora aceasta o afacere cu cel mai mic risc și de producție și investițional, spune agricultorul. „Nu sunt de acord cu afirmaţia privind riscurile, mai ales că avem societăţi de asigurări care asigură aceste riscuri.
Cât despre riscuri, acestea țin mai mult de finanţare, pentru că 80% dintre agricultori se finanțează într-un sistem cum aș zice eu empiric, pe sistemul că iau îngrășăminte, semințe, motorină, tot ce trebuie cu contrapartidă la recoltare, practic nu există circulația banului.“
Acesta mai spune că este obligatoriu ca fermierii să aibă spaţii de depozitare şi să îndeplinească un minim de condiţii pentru a putea intra pe bursă.
Ioana GUŢE