fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Agricultura, în date statistice

Share Button

Datele statistice comparative, pe care ne propunem să le supunem atenţiei în cele ce urmează, au două scopuri principale. Primul este de a oferi o imagine asupra evoluţiei agriculturii din ultimii 50 de ani. Al doilea, şi cel mai delicat, ţine de evidenţierea unei realităţi de-a dreptul cutremurătoare: în timp ce potenţialul productiv al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în România practic s-a dublat, randamentele şi producţiile totale au rămas la nivelul anilor ’70. Dacă în acele vremuri de „tristă amintire“ agricultura reprezenta, prin exporturile sale masive, cea mai importantă garanţie în faţa instituţiilor financiare mondiale, astăzi nu suntem în stare să garantăm securitatea alimentară a naţiunii. Aici nu este vorba de aprecieri cu nuanţe nostalgice, ci de adevăruri pe care statistica le reflectă prin date şi cifre nefardate.

Referindu-ne strict la cea mai importantă cultură naţională, grâul, ajungem la constatarea jenantă că, în anul de referinţă 2007, producţia totală şi randamentele înregistrate erau sub realizările anului 1952.

Altfel spus, o agricultură pentru dezvoltarea căreia s-au investit în ultimii ani sume de ordinul miliardelor de euro nu numai că nu a progresat măcar cu o tonă de grâu, dar produce mai puţin decât în condiţiile unor practici arhaice de acum aproape şase decenii.

Dacă ar fi să explicăm cauzele, atunci ar trebui să începem cu modul în care noile autorităţi tratează cea mai mare problemă a naţiunii: asigurarea hranei. În timp ce la finele anului agricol 1988-1989 în silozurile statului se aflau înmagazinate peste 7 milioane tone de grâu, la numai doi ani după aceea România s-a văzut obligată să importe 2,5 milioane de tone. De atunci şi până acum evoluţia producţiei de grâu a fost condiţionată de condiţiile climatice. Oricum, în anul de referinţă 2009, România a înregistrat o producţie totală cu mai puţin de 1 milion de tone decât în 1996.

O analiză a stării zootehniei pune în evidenţă fapte care nu-şi găsesc echivalent în ţările care au trecut de la comunism la capitalism. Sectorul de creştere a porcinelor, altădată cel mai performant, a înregistrat o descreştere dramatică a efectivelor, de la 14,3 milioane capete, în 1989, la 6 milioane de exemplare în 2009. Numărul ovinelor numărate la ultimul recensământ este de două ori mai mic decât în urmă cu 25 de ani, în timp ce la bovine efectivele au scăzut de la 6,7 milioane de capete, la 2,7 milioane de animale.

I. POP, D. MĂCRIŞ

2 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.