A fi sau nu

Săptămânile trecute presa occidentală a relatat un scandal uriaș de fraudă pe piața financiară. Este vorba de o companie germană de servicii de plată online care pur și simplu a declarat dispărute aproape două miliarde de euro. Într-un comunicat al auditorilor companiei se arăta că respectiva companie „nu ar putea confirma existența a 1,9 miliarde de euro în bilanțul său“. După câteva zile compania împricinată a spus că „este probabil ca aceste fonduri să nu existe“. Mai apoi, directorul companiei a fost arestat sub acuzația de umflare a bilanțului companiei, potrivit procurorilor germani. „Ei și, ce-i cu asta?“, s-ar putea întreba, firesc, cineva. Păi este pentru că ăsta este unul dintre nenumăratele exemple de „inginerii“ din care unii fac bani din nimic. Problema cu acest caz este că a răsuflat în presă. Dar lucrurile nu se încheie aici. Unul dintre cele mai mari fonduri de pensii din România și-a vândut acţiunile pe care le deţinea la respectiva companie germană de plăţi online cu doar câteva săptămâni înainte ca acestea să intre în insolvenţă. După cum spune agenția Bloomberg – „o scăpare ca prin urechile acului pentru cei două milioane de români care au pensii la respectivul fond de pensii“… În acest sens este bine-cunoscut cazul celor câtorva sute de mii de americani care au rămas pur și simplu fără pensii din simplul motiv că cei care administrau fondurile de pensii au rămas faliți tot din cauza unor inginerii financiare.

Tot din presa internațională am aflat că investitorii internaționali au cumpărat obligațiuni de un miliard de euro garantate de mafia italiană…  Mai exact, obligațiuni de aproximativ 1 miliard de euro garantate de companii de fațadă, însărcinate să lucreze pentru un grup mafiot, au fost cumpărate de investitori la nivel mondial între 2015 și 2019. Aceste obligațiuni au fost cumpărate de fonduri de pensii, fonduri speculative, birouri de familie, precum și de o bancă… Potrivit Financial Times, aceste obligațiuni au fost create din facturi neplătite către autoritățile de sănătate publică din Italia de la companii care furnizează servicii medicale… Dacă ne mai amintim și de scandalul Panama Papers de acum câțiva ani lucrurile par să capete un anumit contur… La 3 aprilie 2016, numeroase publicații media (109 ziare, posturi TV și medii online) au publicat, simultan în 76 de țări primele lor concluzii dezvăluind metodele cum unii dintre cei mai bogați oameni de pe planetă își ascund averile în paradisuri fiscale. La vremea respectivă documentele arătau, printre altele, legături cu 72 de actuali sau foști șefi de state, inclusiv dictatori acuzați de jafuri în propriile țări. Cum este posibil așa ceva? Așa cum mai spuneam pe aici, lipsa totală de scrupule și de o minimă moralitate atunci când e vorba de bani.

Legat de acest lucru mi-a atras atenția declarația unui om foarte bogat, Warren Buffet. Întrebat fiind care este calitatea esențială pe care o caută la angajații săi; Buffet a spus: „Cauţi în general trei lucruri la o persoană: inteligenţă, energie şi integritate. Şi, dacă nu o au pe ultima, nu vă deranjaţi doar pentru primele două.“ Și, potrivit statisticilor, 8 din 10 oameni mint în interviuri. Tocmai de aceea nu de puține ori unele afaceri clachează. De aceea Warren Buffett pune un preţ atât de mare pe integritate. Poate să dureze mai mult să angajezi persoana potrivită cu această mentalitate, dar şansele sunt, în final, ca timpul adăugat să fie o investiţie care ţi-ar salva compania, mai spune miliardarul.

Totuși, privind astfel lucrurile sunt multe semne de întrebare. Oare poți să ajungi putred de bogat fiind integru? Sau se aplică expresia consacrată „nu mă întreba cum am făcut primul milion de dolari“? Adevărul e că se simte în aer (poluarea), în mâncare (substanțele chimice), în apă (element indispensabil vieții, greu plătit de unii) toată această „integritate“. Acum, în aceste vremuri, mentalitățile vechi și odată cu ele și modelul economic deja învechit au șanse mari să se schimbe… În bine… Pentru că cine spune că până acum, în ultimii ani, a existat vreo așa-zisă „piață liberă“ se înșală amarnic. A fost doar libertatea anumitor companii de a înăbuși orice libertate a concurenței. Atât…

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email