reclama youtube lumeasatuluitv

Zacuscă pentru românii din străinătate

Share Button

OLYMPUS DIGITAL CAMERAO veche şi cunoscută fabrică de procesare legume-fructe a reînviat cu ajutorul unor investitori străini. Materia primă este românească aproape în totalitate, iar producţia este vândută pe piaţa internă. Cu câteva excepţii: zacusca şi dulceţurile, realizate după metode tradiţionale, sunt cerute de românii din străinătate.

În iunie 2012, MGC International Investments demara la Topoloveni proiectul de modernizare şi dezvoltare a fabricii de conserve mixte, o investiţie în valoare de 3,7 milioane de euro, realizată cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Banii au fost folosiţi pentru realizarea construcţiilor, dar şi pentru achiziţia de utilaje, inclusiv a unui sistem de ventilaţie şi climatizare. Nicolae Păuna, directorul fabricii, spune că proiectul a avut două părţi importante: pe de o parte a fost reamenajată o secţie de conserve mixte, iar pe de alta a fost modernizată fabrica, ceea ce a presupus schimbarea de utilaje şi lucrări de îmbunătăţire. În acelaşi timp, circa 500.000 de euro au fost alocaţi pentru achiziţia unei linii complete care umple tot ce înseamnă recipient de sticlă sau de metal. Proiectul a durat aproximativ un an şi jumătate, deşi avea o perioadă de implementare de trei ani, activitatea fiind reluată la jumătatea anului trecut.

Legume de la producătorii locali

Fabrica din Topoloveni îşi asigură materia primă aproape în totalitate din ţară (circa 95%), la importuri apelându-se doar ocazional. În acest an, de exemplu, au fost aduse din afară cireşe, în condiţiile ofertei reduse de pe piaţa internă.

Aprovizionarea cu legume se face de la furnizorii locali, dar şi de la producători din alte judeţe cum ar fi Brăila, Galaţi, Calafat – zona Dolj sau din Olt. Nicolae Păuna, directorul general al unităţii, spune că, până la mijlocul lunii iulie, unitatea avea contractate circa 1.000 de tone de legume şi fructe, cantitate care ar putea să se mărească semnificativ dacă se semnează un contract important cu o asociaţie de producători din Buzău cu care se discută preluarea unei cantităţi de circa 800 de tone de legume – roşii şi ardei. La momentul actual, roşiile se cumpără din Buzău – circa 300 de tone, Dolj şi Olt – 250 de tone, în timp ce din Ialomiţa se asigură aproximativ 80% din necesarul de vinete şi ardei gras.

„În acest an nu sunt probleme în aprovizionare la roşii“, spune Păuna, care dă drept exemplu anul 2013, când au fost întâmpinate ceva dificultăţi în asigurarea materiei prime pentru bulion, din cauza pre­ţurilor ridicate la roşii, pe fondul eliminării subvenţiilor.

„Preţul de achiziţie a fost destul de mare, a ajuns până la 1,2 lei pe kg, ceea ce pentru noi este foarte greu în condiţiile în care un kilogram de pastă de tomate din Egipt sau Turcia costă în jur de un euro, iar pe noi 8 kg de roşii ne costă 9 lei, fără să mai punem la socoteală cheltuielile cu munca. Când exista subvenţia de 0,3 lei la kilogram, producătorul îşi permitea să îmi dea mie kilogramul de roşii cu 0,8 lei“, a precizat Păuna.

Relaţii corecte cu producătorii

Legumicultorii români sunt destul de corecţi, spune Păuna, care adaugă că aceştia îşi doresc în general să îşi acopere costurile şi nu măresc preţurile. În plus, devin tot mai preocupaţi de calitatea mărfii şi de modul de prezentare a ei.

„Legumicultorii fac ei sortările, eu nu trebuie să mai elimin din marfă, să le mai creez şi lor pro­bleme. Au început să înţeleagă că, fără un nivel de producţie de calitate, nu se poate intra pe piaţă. Ei sunt prezenţi şi în retail, acolo livrează marfa cea mai bună, la noi nu vin cu cea mai bună marfă, dar avem şi noi standarde care nu pot fi încălcate, marfa trebuie să fie proaspătă şi să nu prezinte stricăciuni“, a precizat Păuna.

MGC lucrează cu asociaţii de legumicultori, dar şi cu particulari (achiziţiile se fac şi pe borderou), asigurând transportul mărfii la fabrică. Contractele se încheie în lunile februarie – martie, iar plata se stabileşte la livrare în funcţie de preţul de pe piaţă. Toată marfa este procesată în trei luni şi jumătate, astfel încât să poată fi deserviţi întregul an beneficiarii cu produse.

„Lucrăm tot timpul, de aceea am făcut această secţie mixtă, ea compensează lipsa materiei prime vegetale din perioada ianuarie – aprilie. Atunci putem să lucrăm fasole şi sosuri“, spune managerul fabricii.

Planurile de viitor nu exclud însă posibilitatea extinderii activităţii şi pe partea agricolă – pe vremea comuniştilor, Fabrica de Conserve, Legume şi Fructe Topoloveni avea 400 ha de teren agricol – în vederea asigurării materiei prime.

La Topoloveni lucrează permanent 100 de angajaţi, însă în campanie (15 iunie – 25 octombrie) se ajunge şi la 400.

În ceea ce priveşte fructele, MGC Topoloveni lucrează cu toate asociaţiile pomicole din ţară. Oferta este destul de variată, incluzând gemuri, dulceaţă şi concentrate de fructe. Există şi un segment mai puţin acoperit, merele, fabrica de la Topoloveni nefiind încă echipată cu utilaje în acest sens.

Legumele – 70%, restul fructe

În structura producţiei, legumele au o pondere de circa 70%, pentru că se lucrează multă zacuscă şi murături – gogoşari, castraveţi, kapia.

„Zacusca este destul de importantă pentru noi, a avut întotdeauna un trend bun, a fost un produs care s-a căutat şi care, mai nou, este cerut şi la export. Nu avem export foarte mult, livrăm numai către comunităţile de români din Italia, Spania, Germania şi Suedia. Acum vrem să dezvoltăm ceva şi pe Anglia, unde este o legătură bine pusă la punct. Aici se cer zacuscă, dulceţuri şi bunătăţurile de Topoloveni. Românii din afară preferă zacusca tradiţională – 80%, iar restul cu ciuperci şi hrean“, a precizat Păuna.

În prezent, circa 50% din producţia fabricii este livrată în retail în reţele de magazine precum Selgros, Metro, Kaufland etc. MGC Topoloveni nu produce nicio marcă proprie, deşi au fost iniţiate discuţii în acest sens, recunoaşte Păuna. O pondere importantă o au şi produsele pentru reţeaua HoReCa.

„Sunt avantaje şi dezavantaje. La un moment dat, din moment ce ai intrat cu marca proprie, retailerul poate să aibă pretenţia să lucrezi mereu cu el şi în condiţiile impuse de el. Dacă el nu mai doreşte, tu poţi să rămâi cu marfa în stoc. El găseşte pe altcineva, dar tu nu mai poţi să ieşi pe alt brand“, spune Păuna.

MGC Topoloveni are în portofoliu patru branduri. Pe lângă conservele de legume şi fructe, fabrica de la Topoloveni mai produce conserve mixte de legume cu carne, cârnăciori cu fasole, chifteluţe în sos marinat, chifteluţe cu bulion, ciorbă de burtă sau de linte etc.

MGC International Investments, controlată de fraţii Murad, care deţin printre altele lanțul de restaurante fast-food Spring Time şi compania Glina (conserve din carne), a preluat fabrica de la Topoloveni în 2002. În ultimul deceniu, aici au fost investite circa 20 de milioane de euro într-unul dintre cele mai moderne complexe de fabrici din domeniul alimentar din România.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.