Proiecte de succes cu bani europeni

Harta_GAL_Valea-PrutuluiAflat la granița cu Republica Moldova, teritoriul Grupului de Acțiune Locală (GAL) Valea Prutului se desfășoară paralel cu râul Prut, parcurgând de la sud-est la nord județul Iași și partea de sud a județului Botoșani.

Parteneriat public-privat, GAL Valea Prutului cuprinde 11 APL-uri, 13 ONG-uri și 13 membri privați din comunele ieșene Andrieșeni, Probota, Popricani, Țigănași, Victoria, Trifești, Bivolari, Roșcani, comunele botoșenene Românești, Santa Mare și orașul Ștefănești, în total 58 de localități.

În 2011 GAL Valea Prutului a obținut autorizația de funcționare de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și aprobarea pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurală evaluată la 2.806.000 euro.

GAL Valea Prutului a început să funcționeze din ianuarie 2012. S-au organizat apeluri de selecție în urma cărora s-au selectat proiecte de dezvoltare ale teritoriului cu o valoare totală de peste 3.339.000 euro, din care valoarea nerambursabilă finanțată prin intermediul axei LEADER (FEADR) de aproape 3,325 milioane euro.

Un bilanț fructuos

„De când ne-am început activitatea, ne-a declarat domnul ing. Vasile Lungu (foto), președintele GAL, valoarea nerambursabilă a celor 40 de proiecte contractate până acum trece de 2,14 milioane euro, iar la Oficiul Județean de Dezvoltare Rurală și Pescuit mai există un proiect de cinci mii de euro, un altul de 15 mii euro este în evaluare la GAL, iar două proiecte în valoare de peste 53 de mii euro sunt notificate spre contractare.“

Dincolo de cifre să menționăm faptul că investițiile din cadrul proiectelor finanțate de GAL Valea Prutului au vizat sprijinirea tinerilor agricultori pentru înființarea de ferme agricole, modernizarea fermelor existente, stimularea inițiativelor antreprenorilor în activități nonagricole, precum și promovarea agroturismului și îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în teritoriul GAL-ului.

Între beneficiarii GAL Valea Prutului care au contracte semnate aș aminti pe Camelia Mihaela Bejan, un proiect nerambursabil în apicultură de 40 mii euro, Maria Magdalena Dinu – 20 mii de euro pentru o fermă de prepelițe, Elena Raluca Rusu din Ștefănești – 40 mii de euro pentru un proiect în legumicultură etc. Mai exact, în această perioadă, 17 tineri fermieri și-au înființat PFA sau între­prinderi individuale. Au fost modernizate șase ferme și alte șase noi firme au fost sprijinite să-și dezvolte planul de afaceri în domenii nonagricole. Au fost înființate patru structuri de primire turistică, iar alte 11 proiecte au vizat modernizarea infrastructurii și dotarea cu servicii a unor comune membre ale GAL. Aș aminti aici modernizarea a două drumuri comunale, extinderea rețelei de canalizare, înființarea și dotarea cu utilaje a serviciului public de salubrizare, noi locuri de joacă pentru copii ș.a. Pentru toate acestea s-au alocat peste 440 mii de euro, dintre care contribuția FEADR de 352 mii de euro, iar contribuția publică națională 88 mii de euro, sprijinul nerambursabil fiind de 100%.

Pentru tinerii fermieri

În cadrul Măsurii 41.112 de sprijinire a tinerilor care vor să înființeze o afacere nouă se numără și Constantin Anghel. În vârstă de 25 de ani, absolvent al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, tânărul inginer a primit o finanțare nerambursabilă de 40 mii de euro, fără să cofinanțeze investiția. „Am urmat, ne spune tânărul fermier, calea firească. M-am interesat la GAL cum trebuie alcătuit dosarul pentru care am primit sprijin. L-am depus și, spre bucuria mea, a fost aprobat. E adevărat că a durat cam mult până am primit prima tranșă de 24 mii de euro. Cu suma primită am achiziționat 5,5 ha de teren, am înființat culturile și, firește, am efectuat alte lucrări, respectând tehnologiile.

În acest prim an de activitate am plantat 5,5 ha cartofi de consum, iar pe terenul pe care l-am arendat înainte să depun proiectul am cultivat un hectar cu legume și două hectare cu pepeni. Am pregătit, de asemenea, răsadul pentru plantarea a două hectare cu varză. Pe scurt, pot spune că treburile merg bine, culturile promit o recoltă bogată, iar finanțarea nerambursabilă de care am beneficiat – în luna august voi depune cerere pentru a doua tranșă – mi-a dat posibilitatea să rămân în comuna natală și să valorific tot ceea ce am învățat la facultate.“

La Popricani am vizitat un alt tânăr beneficiar al finanțării nerambursabile cu bani europeni. Aici economistul Daniel Botez a preluat o îndeletnicire de familie, albinăritul. „Am făcut un curs de apicultură care mi-a completat ceea ce știam de la bunicul meu – un vestit stupar. Plăcându-mi această îndeletnicire am zis să încep o afacere pe cont propriu. Prin proiectul înaintat la GAL Valea Prutului am beneficiat de un împrumut nerambursabil de 16 mii euro. Cu destule greutăți, inerente oricărui început, zic eu, am reușit. Am acum două stupine la Cuza Vodă și la Popricani. Aici, la Popricani, dispun de o hală unde țin utilajele achiziționate pentru stupină și unde intenționez, ca printr-un alt proiect, să înființez o unitate cu caracter nonagricol. Am constatat că în comuna mea, dar și în alte localități de pe teritoriul GAL e nevoie de materiale de construcții: pavele, prefabricate etc.

Grija pentru mediu

Subliniind că premisa de la care s-a plecat pentru a iniția proiectul de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală, Grup de Acțiune Locală Valea Prutului, domnul președinte Vasile Lungu a subliniat necesitatea de a dispune de un document strategic care să răspundă obiectivului central de îm­bunătățire a calității vieții populației, dar și de respectul pentru mediu, pentru natură. O atenție deosebită se acordă în cadrul programului Rețeaua Natura 2000 care include în perimetrul GAL Valea Prutului ariile speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000. Este vorba de râul Prut și pădurea Roșcani, pădurea și pajiștile de la Mârzești, sărăturile Jijia Inferioară din județul Iași și Stânca Costești din județul Botoșani.

Pe lângă aceste cinci arii speciale de conservare, pe teritoriul GAL mai există două arii de pro­tecție specială avifaunistică – heleșteele Jijiei și Miletinului din județul Iași și lacul Stânca Costești din județul Botoșani.

Aceste arii care impun protecția animalelor, plan­telor și habitatele lor stau în atenția celor care conduc și GAL Valea Prutului. „Trebuie să avem grijă de aceste minuni ale naturii atât pentru noi cât și pentru urmașii noștri“, este opinia a tot mai mulți dintre locuitorii din această parte de țară.

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email