Un fermier împlinit

Constantin Bazon este administratorul fermelor Agricola Prod şi Atractiv, ambele cu sediul în comuna Goleşti, judeţul Vrancea. Totodată, este preşedintele ACCPT Vrancea şi vicepreşedinte al LAPAR.

„Sunt moldovean din județul Iași. În agricultură lucrez din anul 1976, când am terminat Facultatea de Agronomie de la Iași. Am fost repartizat în Vrancea, de unde nu am mai plecat nici în ziua de azi“ – ne-a declarat fermierul, în biroul său.

Sediul celor două ferme funcționează într-o clădire nouă, modernă, dotată cu utilități, care sclipește de curățenie. În primul moment am avut senzația că mă aflu în Occident, nu într-o comună din România, situată la vreo 180 km de Capitală.

„De-a lungul anilor, au fost unele probleme legate de legislație, privind preluarea terenurilor în arendă. Era o situație neclară. Nu existau planuri de parcelare, a căror întocmire a durat până prin 2004. Inițial, se foloseau doar niște liste cu proprietarii solelor, în baza cărora se încheiau contracte. La ora actuală, această chestiune a fost rezolvată, cât de cât“ – a afirmat Bazon.

În ambele ferme lucrează 24 de salariați calificați, dintre care doi șefi de fermă, ingineri, mecanizatori și personal administrativ. Toți cei implicați direct în producție au urmat cursuri de specialitate, pentru perfecționare.

Din coşul cu… amintiri

La început Bazon a lucrat la IAS Măicăneşti, în sudul județului Vrancea, zonă căreia i se spune „Bărăganul vrâncean“. Aici a fost promovat șef de sector, șef de fermă, inginer-șef, apoi director. Unitatea avea la acea vreme 7.000 ha, 3.300 de taurine și 15.000 de ovine.

Conform celor relatate, prima fermă, Agricola Prod, a înființat-o în anul 1994, iar a doua, în 2007. În primii ani nu avea mașini și utilaje, motiv pentru care le închiria de la societățile de mecanizare încă existente, fostele „agromec“-uri, pentru a lucra terenul.

Fonduri europene

După ce prima fermă a prins puțin cheag, banii câștigați au fost reinvestiți. Prin 1997-1998 apăruseră unele credite și alte facilități pentru achiziționarea de tractoare și mașini agricole.

Apoi, dotarea a continuat cu fonduri SAPARD, cumpărând două tractoare cu gama de utilaje, iar cu fonduri PNDR, alte două tractoare, două combine, un combinator, pluguri, două stații de condiționat și tratat semințe.

Banii veniți prin PNDR au fost foarte necesari. Numai că Măsura 121 impunea ca jumătate din valoarea proiectelor să fie folosită pentru instalații de irigat. O obligație absurdă, pentru că fermierul nostru s-a ales cu nu mai puțin de 36 de astfel de instalații pe tambur, cu lungimea furtunurilor de 350 și 600 m, dotate fiecare cu motopompe și motoare de 65 CP, care ridică presiunea la 10 bari. Niște „bijuterii“ inutile, pentru că în zona Golești nu se află nicio sursă de apă pentru irigații! Acum, instalațiile sunt înșirate ca la paradă, în curtea fermei, doar pentru a fi admirate de vizitatori.

„Apă pentru irigații există numai în zona de sud a județului, pe niște canale. Acolo exploatez vreo 1.000 ha. În rest, sursele de apă lipsesc. Așa că stau și mă uit lung la instalațiile mele, pe care nu am cum și unde să le folosesc. În aceeași situație se află toți fermierii cu culturi vegetale, care au accesat fonduri prin Măsura 121 din PNDR. Adică eu am beneficiat de 50% fonduri europene, bani pe care am fost obligat să-i dau pe instalații. Este ca și cum aș fi cumpărat mașinile și utilajele, pe banii mei“, ni s-a plâns Bazon.

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ne-a declarat că, din septembrie 2010, a renunţat la această cerință, iar acum se caută forme legale de redistribuire a instalațiilor de irigat.

Producător de sămânţă

Fermele produc sămânță de grâu și hibrizi de porumb.

Totodată, există loturi demonstrative cu soiuri românești de grâu de la Fundulea, porumb, floarea-soarelui și rapiță de la Monsanto, Pioneer, Syngenta, Euralis, Procera și Bio Crop. Avantajul acestor loturi este că sunt văzute direct performanțele culturilor, iar fermierul nu mai este nevoit să cumpere sămânță doar după ce scrie în catalog.

Numai îngrăşăminte chimice

Bazon folosește numai îngrășăminte chimice, pentru că nu dispune de materie organică. Însă toate resturile vegetale, rămase pe câmp după recoltat, tocate de combină, sunt încorporate în sol. Astfel se reface humusul consumat de plante.

Sunt utilizate îngrășăminte cu azotat de amoniu la fertilizările faziale, iar toamna NPK 20-20-0 la grâu și orz și NPK 16-48-0 cu supliment de sulf la rapiță.

Ce vor aduce viitorii zece ani

„Suprafețele pe care le au cele două ferme sunt importante. De aceea, va trebui să ne adaptăm la politica agricolă comună, viitoarea PAC. Am informații cum că ajutorul pe suprafață, în intervalul 2014-2020, va fi limitat. În această situație poate că va trebui să am o exploatație mai mică, pe care s-o administrez mai riguros, dar care să-mi asigure un trai decent, cu randamente la nivel european“ – a declarat fermierul.

Părerea noatră este că acea posibilă limitare a subvenției pe suprafață, în funcție de mărimea fermei vegetale, impusă de Uniunea Europeană, îi va determina pe mulți mari agricultori – cum este și cazul lui Bazon – să renunțe la unele terenuri. În condițiile în care România se confruntă deja cu extrem de multe loturi mici, fărâmițate, viitoarea PAC va avea un efect catastrofal asupra agriculturii noastre. Practic, nu se poate face producție vegetală rentabilă fără subvenții!

Generaţia următoare

Constantin Bazon va împlini 61 de ani în decembrie. Este căsătorit și are un băiat. Cătălin, în vârstă de 36

de ani, duce mai departe afacerea începută de tatăl său. La rândul lui, este căsătorit și are un fiu, posibil viitor inginer agronom…

Interesant este că meseria sa de bază este de inginer silvic. Însă a renunțat la pădure în favoarea culturilor de câmp.

Cătălin a făcut cursuri de specializare agricolă la Buzău și a învățat de la specialiștii angajați.

„În el îmi pun toată baza. Este șef la Ferma Agricola Prod și muncește cât este ziua de lungă, fără să se plângă de oboseală. Deja a preluat pe umerii lui o bună parte din afacere“, a spus Bazon, cu mândrie.

Afacerea ambelor ferme în cifre

Exploataţii

• Suprafaţa: 2.600 ha
• Grâu – 1.300 ha
• Rapiță – 550 ha
• Floarea-soarelui – 250 ha
• Porumb – 488 ha
• Lucernă – 12 ha

Producţii medii

• Grâu – 4.400 kg/ha
• Rapiță – 2.350 kg/ha
• Floarea-soarelui – 2.200 kg/ha
• Porumb – 6.000 kg/ha
• Lucernă – 7.000 kg/ha fân

Cantităţi totale

• Grâu – 5.720 t
• Rapiță – 1.292,5 t
• Floarea-soarelui – 550 t
• Porumb – 2.928 t
• Lucernă – 84 t fân

Vânzări – date anticipate

• Grâu – 850 lei/t
• Rapiță – 1.800 lei/t
• Floarea-soarelui – 1.350 lei/t
• Porumb – 720 lei/t
• Lucernă – nu se vinde

Încasări, date anticipate

• Grâu –  4.479.500 lei
• Rapiță –  2.326.500 lei
• Floarea-soarelui –  742.500 lei
• Porumb –  2.108.160 lei

Rezultatele globale posibile

• Cheltuieli medii pentru înființarea culturilor: 2.800 lei/ha
• Subvenții: 714 lei/ha (170 euro/ha)
• Motorină: 70 lei/ha
• Încasări totale: 9.656.660 lei
• Profit net mediu, după plata taxelor, impozitelor, salariilor și cotelor de arendă: aproximativ 1.000 lei/ha
• Profit net total: 2.600.000 lei

Traian DOBRE