fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

UE–28 şi sancţiunile impuse de Federaţia Rusă

Share Button

preturile-alimentelorEconomia mondială a intrat într-o nouă fază de instabilitate geopolitică care creşte incertitudinea economică provocată de criza financiară din 2007/2008. Sancţiunile impuse de Federaţia Rusă produselor agroalimentare provenite din statele membre UE–28, precum şi celor din SUA, Australia şi Norvegia vor face ca Rusia să decidă un alt „embargou de retur“.

Embargoul economic reprezintă un instrument tradiţional de protejare a pieţei interioare, gradul de reuşită fiind variabil în funcţie de etapa istorică de aplicare, sectoarele afectate şi durata sa. La fel ca şi embargoul, sancţiunile economice impuse de un stat sau un grup de state unui anumit stat au fost frecvent utilizate în trecut din mai multe motive.

Sancţiunile adoptate împotriva Rusiei au avut în vedere activele financiare ale acesteia, interdicţia de a călători a conducătorilor ruşi, suspendarea împrumuturilor la băncile publice, embargoul asupra vânzărilor de arme şi cel asupra materialelor de foraj petrolier. Rusia a reacţionat imediat, decretând acest embargou asupra produselor agricole şi agroalimentare europene. Rusia a închis frontierele pentru carnea de porc din motive de siguranţă alimentară.

Embargoul impus de Federaţia Rusă se referă la următoarele:

– Carnea de bovină (animale vii, carnea proaspătă sau congelată);
– Carnea de porc (proaspătă sau congelată);
– Carnea şi organele comestibile de pasăre (proaspătă sau congelată);
– Peşte, crustacee, moluşte;
– Lapte şi produse lactate (inclusiv brânza);
– Fructe (mere, pere, gutui, caise, piersici, nectarine, cireşe şi prune);
– Legumele (tomate, varza şi altele);
– Cârnaţi şi produse similare.

UE–28 exportă din totalul produselor agroalimentare, ca medie, între 11 şi 13 miliarde USD (8-10 miliarde euro), ceea ce reprezintă cca 9% din totalul fluxurilor comerciale ale UE–28. Însă, pentru industria europeană de procesare, Rusia este a doua piaţă după cea a SUA. Schimburile UE cu Rusia au fost de fiecare dată excedentare.

Spre exemplu, excedentul economiei franceze în relaţia cu Rusia, în 2013, a fost de 500 mi­lioane de euro. Trebuie reţinut faptul că embargoul nu conţine vinul şi băuturile alcoolizate sau nealcooli­zate care reprezintă cca 22% din exporturile de produse agroalimentare trimise Rusiei.

Este edificator să ne uităm la exporturile de produse agroalimentare realizate în 2013 în tabelul de mai jos.

România este puţin expusă consecinţelor directe ale embargoului, însă este afectată de consecinţele indirecte. Polonia, Germania, Olanda, Lituania caută strategii care să ducă la obţinerea de noi pieţe pentru merele lor, pentru cartofi, precum şi pentru produsele lactate.

Embargoul a permis Rusiei să ofere contracte pentru alte state din afara Europei. O econo­mie ca cea a Argentinei, care se confruntă cu noi dificultăţi financiare, poate profita şi exporta fructe, produse lactate sau carne către Rusia. În egală măsură, de acest lucru pot beneficia şi Brazilia, Chile, Ecuador, Turcia sau Maroc.

Toate aceste economii sunt în situaţia în care moneda lor naţională este în scădere, ceea ce stimulează competitivitatea din punctul de vedere al preţului, produsele fiind atractive pentru piaţa rusă.

Aceste surse suplimentare de aprovizionare vor permite Rusiei să scape de riscul inflaţiei ca urmare a ofertei reduse de bunuri alimentare. UE–28 şi-a tras cumva un glonț în călcâi?

Plângerea UE la Organizaţia Mondială a Comerţului se pare că este totuşi hazardată. Organizaţia Mondială a Comerţului este abilitată să trateze barierele impuse comerţului şi mai puţin prejudiciile economice ocazionate de o decizie geopolitică. Tensiunile geopolitice se multiplică într-o lume incertă şi complexă.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.