Afaceri

Țuica de Morărești, o afacere din 1907

Share

tuica-de-morarestiToamna este anotimpul în care se culeg roadele muncii, cămările sunt pregătite de iarnă, în gospodării începe să se simtă parfumul băuturilor noi, vinul și țuica. Puțini sunt cei care nu respectă tradiția, însă și mai puțini sunt cei care transformă această îndeletnicire în afacere. Inginerul silvic Vasile Buzdugan, din comuna Morăreşti, județul Argeş, a îndrăznit să depășească această limită. În calitate de producător tradițional, din producția de prune obținută de pe plantația sa din bazinul pomicol Cotmeana-Morărești face astăzi trei sortimente de țuică.

Povestea din spatele licorii

L-am întâlnit pe dl Buzdugan la un târg de produse tradiționale din București, unde venise pentru a-și promova licorile. A fost un prilej de a afla mai multe despre regulile pieței produselor tradiționale, despre factorii care condiționează supraviețuirea producătorilor tradiționali și firește despre istoria băuturilor obținute la Morărești. Povestea din spatele licorilor sale începe cu patru generații în urmă, în 1907. La vremea aceea străbunicul său, Costică Buzdugan, se căsătorea cu o fată foarte bogată din Morărești. Părinții fetei i-au dat ca dar de nuntă 40 de hectare de teren, dintre care 22 de hectare înființate cu pomi fructiferi. Costică Buzdgan a fost cel care a inițiat tradiția producerii țuicii și primul antreprenor al familiei. Această moștenire a fost predată generațiilor următoare, iar astăzi cel care respectă „canoanele“ autoimpuse ale tradiției este dl Vasile. „Am crescut la rădăcina prunului și m-am încălzit la vâlvătaia focului de la cazan“, spune omul care cunoaște toate secretele producerii țuicii și care a hotărât că este momentul să creeze o imagine publică a țuicii cu tradiție din 1907.

În așteptarea indicației geografice

Totul a început în 2011, când a produs primul sortiment atestat ca produs tradițional (omologarea a durat un an), și anume țuica de Morărești. Acestui sortiment i se vor adăuga anul acesta și țuica de Argeș și țuica Buzdugan. Pentru Țuica de Morărești și Țuica de Argeș a întocmit și caiete de sarcini prin care se atestă vechimea, tradiția și caracteristicile țuicii (calitate, culoare, miros). Speră astfel să obțină indicația geografică pentru că astfel cumpărătorii ar avea certitudinea că băuturile sale nu sunt un fals și nu dăunează sănătății. A făcut eforturi extraordinare ca tradiția familiei sale să capete un renume, și-a susținut proiectele cu resurse financiare obținute din alte activități și toate acestea fără a avea încă un profit. În momentul de față are șase hectare înființate cu culturi clasice, iar în 2014 a înființat plantații semiintensive pe încă patru hectare. Într-un an bun obține 50 de tone de prune. Anul acesta însă producția a fost compromisă de seceta prelungită. Pentru pagubele înregistrate a depus o documentaţie în baza căreia spera să obțină un sprijin financiar, însă subvențiile așteptate nu au mai venit.

De la 28°C în sus

Pentru a putea comercializa în legalitate a trebuit să aibă un antrepozit fiscal (locul aflat sub controlul autorității fiscale competente unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate de către antrepozitarul autorizat). Cuantificată economic, investiția făcută în acest antrepozit fiscal este de 3 miliarde și jumătate de lei. Aproximativ 10% din resursele financiare au fost din bugetul familiei, iar restul banilor i-a obținut apelând la credite. Finalizată în 2011, investiția nu a fost încă amortizată, dar speră ca după obținerea indicației geografice (originea țuicii) pentru sortimentele de țuică să crească și profitul. Tot în 2011 a obținut autorizația pentru a produce 10 hectolitri alcool pur. Asta înseamnă aproximativ 5 tone de lichid. Țuica este preparată tradițional în cazane de aramă, iar cele trei sortimentele de țuică produse au 28°C, 32°C şi 35°C. După producere țuica se îmbuteliază în sticle, iar prețurile sunt stabilite în funcție de tărie. Astfel un litru de țuică de 28°C costă 15 lei, prețul pentru cea de 32°C este de 20 lei, iar cea de 35°C costă 30 lei. Trimestrial, Direcția Sanitar Veterinară Argeș vine aici pentru a lua probe de laborator. Se pun crotalii pe gâtul fiecărei sticle și se aleg trei sticle. Una rămâne la antrepozit, una merge la DSV, iar alta este trimisă la un laborator în Vrancea. Momentan, valorificarea se face greoi pentru că, spune dl. Buzdugan, România este deficitară la capitolul promovării produselor tradiționale. Fiecare produ­cător se descurcă așa cum poate, însă nu de fiecare dată eficient.

Cum ar fi mai bine

Vasile Buzdugan spune că nu este deloc ușor pentru că există o serie de restricții, autorizațiile se obțin greu și nimic nu este gratuit. În opinia sa, bugetul de stat ar avea mult de încasat de pe urma pălincarilor dacă producătorilor li s-ar permite să își valorifice producția în baza unui document emis de primării. Astfel și povara taxelor și impozitelor care apăsă pe umerii producătorilor ar fi mai mică și s-ar crea un echilibru. În momentul de față pe nedrept micii producători, care produc alcool doar de două ori pe an, se supun acelorași condiții ca și marile fabrici de alcool. În plus, spune dl. Buzdugan, randamentul producerii alcoolului din cereale este de 10 ori mai mare decât în cazul prunelor. Pentru a da drept de cauză și producătorilor tradiționali Vasile Buzdugan are de gând să creioneze și un proiect de lege pe care îl va prezenta senatorilor de Argeș cu speranța că aceștia îl vor prezenta în Parlament. Deși toate rigorile l-au vitregit, va continua cu afacerea sa. Spune că sunt speranțe și că se va folosi de orice oportunitate pentru a-și dezvolta afacerea. Mizează și pe existența unui proiect de lege care urmează să treacă prin Senat prin care se vor impune noi reguli de piață. Conform acestui proiect, 50% dintre produsele unui supermarket vor trebui să fie românești.

După producere țuica se ține la învechire minimum șase luni, răstimp în care, spune o vorbă populară, „țuica se roade“. Mulți fac greșeala de a păstra țuica în doagă de salcâm, însă dl Buzdugan spune că cea mai potrivită este doaga de stejar pentru că aceasta asimilează toate toxinele și conferă țuicii o aromă deosebită.

Laura ZMARANDA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *