„Cod roșu“ de irigații în agricultura românească

irigatii3Se știe că un teren bine irigat înseamnă o recoltă bună și aproape o dublare a valorii fermei. Din păcate, în anul 2015 pe harta agriculturii românești există doar câteva ferme izolate irigate ca la carte, care aparțin marilor latifundiari. Care-și permit… În rest, dezastru… Mai ales din cauza schimbărilor climaterice, pământul României suferă de o „sete“ mai aprigă ca niciodată. Și asta în condițiile în care în ultimii 25 de ani sistemul național de irigații a fost distrus sistematic. Astfel, dacă înainte de 1989 România avea 2,9 milioane de ha de teren irigate, acum mai sunt în jur de 300.000 ha irigate.

Lupta pentru apă

În ultimele săptămâni ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a luptat pe toate fronturile pentru ca Parlamentul să adopte o nouă legislație în domeniul irigațiilor. Potrivit ministrului, acest lucru este necesar mai ales în condițiile schimbărilor de climă din România ultimilor ani. „Am vorbit cu cei de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie să vedem în ce măsură putem organiza o întâlnire cu fermierii pentru a le explica că regulile valabile până acum în agricultură încep să se schimbe“, declara recent Daniel Constantin. Cert este că, indiferent dacă clima se schimbă sau nu, irigații trebuie să existe. Și, după îndelungi dezbateri, Camera Deputaților a adoptat la jumătatea lunii octombrie un act normativ esențial pentru dezvoltarea agriculturii românești. Concret, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbu­nătățiri funciare, cunoscut și sub numele de Legea irigațiilor, oferă cadrul legal pentru o agricultură eficientă, cu personal specializat, care să poată asigura buna funcționare a acestei activități la nivel național și, mai mult, vine în sprijinul investițiilor în sistemul național de irigații. Trebuie menționat faptul că OUG nr. 82/2011 a adus măsuri care au avut un impact negativ asupra activității Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Prin reducerea numărului de posturi de la 5.000 la 1.500 și concedierea a 3.500 de angajați, s-a ajuns la nereguli semnificative, de la imposibilitatea urmăririi constante a stațiilor de pompare pentru irigații, până la nerespectarea condițiilor de siguranță.

Finanțare de 1 miliard de euro

Noul act normativ prevede și o infuzie financiară pentru refacerea sistemului național de irigații. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi în perioada 2016–2020 suma de 1,015 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Pentru anul 2016 sunt alocate 145 milioane euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile să crească anual cu circa 17%, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual. Potrivit noilor reglementări, sumele rămase neutilizate la finele anului se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație. Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, prin proiectul legislativ se suplimentează cu 995 numărul angajaților Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și se reglemen­tează regimul de proprietate. „Cei care preiau acea infrastructură, dacă nu fac investițiile necesare, dacă nu păstrează în sistemul de îmbunătățiri funciare infrastructura care a fost dată în proprietate prin clauzele rezolutorii care au fost introduse, acea infrastructură se întoarce la stat. În egală măsură, prin păstrarea infrastructurii principale în proprietatea statului avem datoria să reabilităm infrastructura astfel încât să nu genereze costuri foarte mari pentru energie, dar nici pierderi foarte mari. Alocăm prin acest proiect de lege un buget multianual, care începe în 2016 și se finalizează în 2020, de 1,15 miliarde de euro. Începând cu anul 2016, alocăm suma de 145 de milioane de euro“, a precizat Constantin.

Abonament pe irigații

Proiectul adoptat recent prevede înființarea unui abonament pentru agricultorii care se află în zone irigabile, astfel încât să beneficieze la timp de apa de care au nevoie pentru irigații. Plata abonamentului se aplică doar celor care activează în amenajări de irigații și care lucrează terenul. Practic, prin introducerea abonamentului se vor reduce costurile agricultorilor și se reglementează regimul de proprietate, întrucât Agenția preia obligativitatea întreținerii și reparațiilor stațiilor de irigații. De precizat că abonamentul se adresează doar celor care sunt în cadrul unei ame­najări de irigații și este achitat de către cei care lucrează efectiv terenul, nu de către proprietarii de pământ, la fel cum este și cu plata pe suprafață. Despre prețul abonamentului, acesta încă nu a fost anunțat de autorități. „I-am auzit pe unii fermieri plângându-se că acest abonament va fi plătit de toată lumea. Vreau să subliniez că acest abonament va fi plătit periodic numai de cei care sunt sau vor fi conectați la sistemul național de irigații, pentru menținerea infrastructurii“, a precizat Daniel Constantin.

În privința noilor reglementări, la ultima întâlnire pe care a avut-o cu presa, Constantin a precizat că „există o procedură suficient de transparentă. În perioada imediat următoare vom veni și cu o hotărâre de guvern care să certifice Programul Național de Investiții în irigații“.

Proiectele pentru irigații, „vedetele“ finanțărilor europene

„Noi am deschis Măsura 4.3 pe data de 15 iulie 2015. De atunci și până acum au fost alocate pe proiecte 218 milioane de euro din cele 430 de milioane, cât este tot programul de finanțare europeană. Există un mare interes în privința irigațiilor din partea fermierilor… De altfel, din proiectele finanțate cu bani europeni, cererile de finanțare pentru irigații sunt cele mai solicitate dintre toate. Pe lângă această sumă de 140 de milioane de euro autoritățile au pus la dispoziția fermierilor o sumă suplimentară de 147 milioane de euro pe an tocmai pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații. Dacă în urmă cu 25 de ani aveam aproape 3 mil. ha irigate acum, prin toate aceste măsuri și prin noile reglementări, ar trebui să ajungem să avem măcar între 1 mil. și 1,5 milioane ha. Dar asta înseamnă bani mulți, undeva la 4-5 miliarde de euro pentru a finaliza un asemenea obiectiv. Trebuie să subliniez că acest program de irigații trebuie realizat înaintea tutu­ror programelor… Pentru că e vorba de siguranța alimentară, e vorba de mâncarea oamenilor, e vorba de a avea pace și liniște în societate.“ Nicolae Popa, director general adjunct AFIR.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email