fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

TTIP, boicotat din nou. Economia UE riscă să ajungă la cheremul investitorilor americani

Share Button

cooperare-Europa-SUARunda celei de-a 12-a negocieri privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) a început cu un impas. Și asta pentru că 280 de organizații ale societății civile din toată Europa, inclusiv din România, au cerut Comisiei Europene și reprezentantului pentru Comerț al SUA eliminarea mecanismului de soluționare a litigiilor dintre investitor și stat (ISDS) și a așa-numitului înlocuitor – Sistem de Tribunale pentru Investiții (ICS) din TTIP și din toate celelalte acorduri comerciale.

Un rebranding nociv

Semnatarii acestei solicitări condamnă „rebranding-ul“ Comisiei Europene pentru vechiul sistem ISDS transformat acum în ICS. De exemplu, noua formă a „dreptului de a reglementa“ conține un potențial masiv de penalizare a guvernelor naționale pentru legislația menită „să protejeze sănătatea publică, mediul și societatea“. Cu alte cuvinte, companiile străine din domeniile farmaceutice, agroalimentare, energie și altele, vor putea face cam ce vor pentru a-și maximiza profiturile în numele „binelui public“ din simplul motiv că noul TTIP împiedică guvernele naționale să le sancționeze. De aceea petiția înaintată de cele 280 de organizații denunță tocmai includerea în TTIP a unor privilegii legislative pentru investitorii străini.

Cel mai important aspect este că, spre deosebire de practica actuală unde tratatele bilaterale de protecție a investițiilor pot fi denunțate de către oricare din părți, în cazul TTIP acest lucru nu ar mai fi posibil deoarece atât UE cât și statele membre ar fi blocate, cu excepția cazului în care acestea decid să părăsească Uniunea Europeană.

Principalele îngrijorări

Astfel, potrivit organizației Terra Mileniului III, pericolele semnalate de petiționari sunt pe cât se poate de reale pentru economiile naționale ale țărilor UE. Prezentăm mai jos principalele idei care duc, din nou, la boicotarea TTIP.

– Atât ISDS cât și ICS dau drepturi exclusive investitorilor străini, prin urmare sunt discriminatoare față de investitorii și comunitățile autohtone, fără nicio dovadă a beneficiilor la adresa societății extinse.

– Atât ISDS cât și ICS pot forța guvernele să folosească miliarde din fonduri publice pentru a compensa corporații pentru politici de interes public (sănătatea publică, mediu, de muncă și alte), acțiuni guvernamentale și chiar hotărâri judecătorești. Nu avem nicio garanție că interesele private nu pot submina politici de interes public.

– Nici ISDS și nici ICS nu fac obiectul unor principii democratice transparente. Parlamentele nu vor fi în măsură să schimbe regulile ulterior.

– Atât ISDS cât și ICS subminează competența instanțelor europene și a instanțelor naționale atâta vreme cât investitorii străini pot alege să le evite.

– Atât ISDS cât și ICS ignoră faptul că sistemele juridice din UE, SUA și Canada sunt perfect capabile să soluționeze dispu­tele cu investitori străini, în baza legii care se aplică tuturor celorlalți membri ai societății.

Cu alte cuvinte, dacă ISDS este inclus în TTIP, acesta ar permite unui număr de peste 47.000 de filiale deținute de companii americane, din cele 51,495 care funcționează în prezent în UE, să lanseze „atacuri“ ISDS împotriva politicilor și acțiunilor guvernamentale europene.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.