fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

„Zilele agriculturii românești“ … Numărate?

Share Button

faneteLa mijlocul lunii trecute a avut loc un eveniment organizat de Business Mark – „Zilele Agriculturii Românești“. Aflată la cea de-a patra ediție, dezbaterea și-a propus, printre altele, să analizeze strategia de dezvoltare a agriculturii românești în context european, dar și „efectele Politicii Agricole Comune asupra României – PNDR 2014-2020 – strategie, măsuri, soluții de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene, adaptarea la nevoile reale ale agriculturii românești.“ Deși atmosfera evenimentului a fost una colocvială, a reprezentat totuși un bun prilej pentru fermieri și nu numai de a-și spune păsurile…

Probleme peste probleme

„Mda… Zilele agriculturii românești… Dacă mă întrebi pe mine, sunt numărate, iar numerele nu sunt multe“, îi spunea printre dinți un domn între două vârste unui coleg (amândoi fermieri) prezenți la eveniment. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a fost printre primii vorbitori și a încercat să puncteze problemele care „macină“ industria agroalimentară. „Probleme sunt multe. Avem probleme cu exporturile de cereale și asta în condițiile în care producătorii de cereale stau cu ele pe stoc. În schimb, suntem campioni la importuri. Adevărul este că agricultura românească nu reușește, orice ar face, să-și găsească piața. Iar până acum nimeni nu a luat nicio măsură pentru apărarea producției interne. Partea proastă este că nu numai autoritățile sunt vinovate de această situație, ci și o parte dintre fermieri care ei înșiși nu-și văd interesul. Probleme? Da, o mare problemă este lipsa precipitațiilor, iar de aici un deficit enorm de apă. Cel mai prost stă zona Moldovei, unde deficitul de apă în sol este de 1.500 de mc/ha“, explică Baciu.

Finanțarea, eterna problemă

La rândul său, Jean Valvis, președintele Valvis Holding, un francez care face afaceri în România de peste 20 de ani, consideră că, pentru anul 2016, agricultura românească are trei mari priorități: „În primul rând trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea finanțării agriculturii. În acest sens sunt mari probleme cu Fondul de Garantare pentru agricultură. Consider că trebuie să se facă o revizuire a legii legate de obligativitatea privind participarea agricultorilor la acest fond, dar și implicarea companiilor de asigurări în afacerile agricole. În al doilea rând, trebuie urgent făcute investiții în infrastructura rurală, mai ales în irigații și desecări. Și, nu în ultimul rând, trebuie făcută urgent o reformă în domeniul învățământului și cercetării agricole care mor, dar responsabilii se fac că nu văd asta“, explică Jean Valvis. Dar, în opinia acestuia, eterna problemă a agriculturii românești este relația cu băncile, care nu vor să-și asume niciun risc în relațiile cu sectorul agricol și nu numai. „Acum 10 ani, agricultura asigura circa 14% din Produsul Intern Brut (PIB). Acum, în 2016, sectorul agricol asigură numai 4% din PIB, fapt ce demonstrează că agricultura nu a mai fost privită ca un sector strategic de către autorități. Este acest sector o prioritate a guvernanților? E clar că nu! Are agricultura un sprijin în bănci? Nu! Pentru că băncile vor doar riscuri calculate“, conchide Jean Valvis.

Toată lumea (doar) promite

Ce ar fi de făcut ca lucrurile să „meargă“ ca unse și în agricultură? Teoretic, există toate mecanismele, dar practic… „Și pentru anul 2016, agricultura are parte doar de promisiuni. Și spun asta pentru că, în acest moment, fermierii nu știu nici măcar când vor primi subvențiile și sprijinul de la APIA pentru anul 2015… Când e vorba de data depunerii dosarelor sau de primirea subvențiilor nimeni nu poate da o dată concretă. Autoritățile se bâlbâie și dau o dată calendaristică, după care o schimbă și tot așa. Nimeni nu știe nimic despre bani, de nimic… Chiar dacă avem bani din fondurile europene, la noi regulile de implementare nu sunt respectate, nu sunt menținute… Pe românește, avem niște reguli care se schimbă din mers, foarte repede, fără nicio logică și care nu sunt în acord cu realitatea cu care se confruntă fermierii din România“, ne-a declarat Florin Istrate, reprezentantul Asociației Producătorilor Agricoli din România. În plus, legislația nu este unitară, în acord cu nevoile fermierilor și cu beneficiarii de fonduri europene, crede Istrate. „Și ne mai întrebăm de ce nu avem produse românești la export sau prin magazine. Să vă dau un singur exemplu: sectorul legume-fructe din România nu poate să vândă în țara noastră pentru că respectivul sector e ocupat în proporție de peste 90% cu produse din import. Cu alte cuvinte, nici nu mai putem vorbi de o piață autohtonă cu marfă locală… În aceste condiții cum am mai putea vorbi de exporturi de produse românești?“, se întreabă retoric Florin Istrate.

Concurență neloială în UE?

„Marea problemă a agriculturii românești în acest moment este că autoritățile statului tratează agricultura mai rău decât o făceau în urmă cu 5 sau 10 ani. Acum, pentru guvernanți, agricultura pare că nici nu mai există. Și mă surprinde acest fapt mai ales în condițiile în care premierul Dacian Cioloș și alți membri ai guvernului sunt specialiști de înaltă clasă în acest sector“, ne explică Tudor Dorobanțu, secretar general al Federației Sindicatelor din Agricultură – TERRA. Dorobanțu constată și el bâlbele la nivel guvernamental. „Este inadmisibil că încă nu ne-am primit subvențiile pe suprafață, pe cap de animal. Toată lumea dă vina pe sistemul informatic de la APIA. Dar până acum problemele nu au fost atât de grave în condițiile în care, teoretic, sistemele informatice erau mult mai slabe. Și acum, brusc, apare debandada… De fapt asta înseamnă incompetența autorităților – să transfere toate problemele către producători care, și așa, au o grămadă de costuri pe cap – taxe, impozite și acum vine și chestiunea asta cu ambalajele. De fapt, ca producători agricoli am sărăcit tot mai mult din cauza unei economii de piață nefuncționale. Suntem invadați din import de produse de proastă calitate și la preț de dumping. Trist e că nimeni nu reacționează! Dacă ne gândim bine putem vorbi de o concurență neloială. Țările dezvoltate din UE acordă agricultorilor subvenții și alte facilități la care noi nici nu visăm. De aceea eu nu pot să intru într-o competiție cu un coleg fermier din Franța, Italia, Spania, nici măcar din Polonia fiindcă nivelul subvențiilor pe care ei le primesc, indiferent de forma lor, sunt net superioare nouă. În plus, noi plătim taxe peste taxe și impozite peste impozite…“, conchide Tudor Dorobanțu.

Concluzia? Dacă lucrurile se mențin pe același trend, probabil că în anul 2020 ponderea agriculturii în PIB va fi undeva între 0,1 și 0,5%

Subvențiile, abia din aprilie

Fermierii sunt nemulțumiți de faptul că vor începe să își primească subvențiile de la APIA abia din data de 8 aprilie. Ei așteaptă acești bani pentru a-și achita datoriile la bănci și pentru a-și finanța lucrările agricole. Fermierii se tem că nu vor putea beneficia de reducerea de 10% a impozitului pe venit, care se aplică pentru plățile efectuate până la sfârșitul lunii martie, în condițiile în care vor încasa banii din subvenții abia în aprilie. Autoritățile au declarat că, deocamdată, nu se întrevede posibilitatea schimbării datei la care se va începe plata subvențiilor.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.