Terenurile ADS, luate în vizor de străini

teren-ploiestiVânzarea terenurilor micilor proprietari către străini nu mai este o problemă de actualitate, pentru că ceea ce era de vândut s-a vândut deja. Marea miză este acum legată de terenurile aflate încă în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi a fostelor staţiuni de cercetare care ar putea fi preluate de agenţie pentru a fi apoi concesionate sau vândute, cred reprezentanţii asociaţiilor fermierilor.

Agricultorii sunt de părere că proprietarilor care vor să-şi înstrăineze pământul nu le pot fi impuse restricţii. Pe de altă parte, există şi păreri conform cărora ţinta ar fi de fapt, terenurile fostelor staţiuni de cercetare, care ar putea trece la ADS în viitor.

„Au fost diverse luări de poziţie ale unor asociaţii împotriva proprietarilor de pământ. Eu, ca proprietar de maşină, de teren, pot face ce vreau cu ele. Dacă vreau să le vând, le vând. Dacă sunt ale mele fac ce vreau cu ele“, a declarat Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe din România – ProAgro, cu ocazia unei recente conferinţe de presă.

El spune că interesul aşa-zişilor investitori străini s-a mutat acum de la micii proprietari, care vând câteva hectare, către marile proprietăţi deţinute încă de ADS.

„Problema terenurilor cred că e mult mai complexă. Au apărut tot felul de investitori care sunt disperaţi să cumpere terenuri, dar nu prea mai au de unde. Cred că ADS-ul este sub lupă acum. Miza sunt acum terenurile de stat. Investitorii sunt cu ochii pe ceea ce a mai rămas în proprietatea statului. Este clar că acest pământ nu trebuie vândut la metru pătrat unor străini“, a adăugat Jurconi.

Reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) consideră însă că adevărata miză ţine acum de fostele staţiuni de cercetare agricolă.

„Există un proiect de regulament al ADS prin care se încearcă atribuirea terenurilor nu prin licitaţie, ci în mod direct. Miza noului regulament ar fi, dacă într-adevăr acesta se modifică, terenurile staţiunilor de cercetare, în perspectiva trecerii acestora la ADS, şi pe care vor să le împartă“, a precizat Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Agricultorii nu au încredere în această instituţie

Fermierii nu sunt însă foarte încântaţi de perspectiva lichidării ultimelor terenuri din portofoliul ADS şi consideră că nu această instituţie trebuie să decidă cine va primi terenurile.

„ADS-ul este politizat şi este normal să răspundă la comanda de partid în fiecare ciclu electoral. Sunt multe terenuri deja închiriate pe 20-49 de ani. Acolo nu se mai poate umbla. Chestiunea cu terenurile ADS-ului trebuie bine gândită, dar, în orice caz, nu ADS-ul trebuie să decidă cui vinde sau închiriază“, a declarat Ştefan Poienaru, un agricultor care lucrează 16.000 hectare de teren la Feteşti, Ialomiţa.

Agricultorii cer, în schimb, implicarea statului, prin intermediul ADS, în achiziţia de terenuri agricole de la cei care vor să vândă.

„Nu mai sunt terenuri de arendat. Statul trebuie să cumpere terenuri prin intermediul ADS-ului şi apoi să le închirieze. Dreptul de preempţiune a statului trebuie să fie o consecinţă a unei decizii politice. Statul trebuie să conserve avuţia naţională, trebuie să aibă o strategie ca să facem faţă preconizatei crize alimentare“, a mai spus Poienaru.

Fermierii cred însă că, dacă ADS nu va deveni o agenţie care să coordoneze fondul funciar şi să achiziţioneze noi suprafeţe, nu ar mai avea mare lucru de vândut sau închiriat.

„Pe la noi n-a mai rămas mare lucru la ADS. Agenţia mai are fostul IAS de la Nufărul, mai are ceva pe la Măcin. Am luat şi eu de la ADS 88 ha lângă Tulcea, concesionate pe 28 de ani. În total, eu şi încă trei fraţi lucrăm 2.000 ha – 400 ha ale noastre şi restul arendate. Lucrăm aceste terenuri încă din 1992. (…) De cumpărat aş cumpăra oricât de mult teren, de câţi bani am, dar nu mai e de vânzare“, spune Mihai Inge, un fermier din Mihai Kogălniceanu, judeţul Tulcea.

Agricultorul confirmă faptul că piaţa terenurilor nu mai poate fi susţinută de micii proprietari.

„De cumpărat s-au cumpărat deja. Nu s-au vândut sole compacte, ci suprafeţe de 3-5 ha, dintre cele deja arendate. Pe noi subvenţia ne-a salvat, aşa de mizerie cum este, pentru că dacă nu era nici ea s-ar fi vândut mult mai mult“, a mai precizat Inge.

El spune că în Tulcea, cel puţin, străinii nu sunt foarte bine reprezentaţi şi sunt, mai ales, arendaşi.

„Nu sunt mulţi străini pe la noi. Sunt nişte francezi care au luat în arendă 2.000 ha la Bravu, dar şi italieni cu 1.500 ha la Ciclova şi 500 ha la Cerna şi englezi cu 15 ha la Chilia“, a arătat fermierul.

El deplânge soarta ţăranului român şi spune că o mare parte din vină pentru această situaţie o au chiar ţăranii deveniţi orăşeni.

„Ţăranii au vândut pământul pentru că au pierdut legătura cu el. I-a mutat Ceauşescu la oraşe şi nu îi mai interesează pământul, nu mai are nicio valoare pentru ei“, a conchis Inge.

ADS, jucător pe piaţa funciară

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că ministerul va pregăti o agenţie, începând de anul viitor, cel mai probabil Agenţia Domeniilor Statului, care va fi un fel de jucător pe piaţa funciară. Agenţia va da un aviz pentru persoanele fizice străine care vor să cumpere teren în România, după modelul altor state membre.

Constantin spune că unele state membre UE au impus o limită de suprafaţă la cumpărarea terenurilor agricole, iar altele au condiţionat existenţa experienţei în domeniul agricol. Intenţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în momentul de faţă sunt de a limita achiziţia de terenuri agricole la 500 ha, iar experienţa în domeniul agricol să fie de cinci ani.

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridica la peste 700.000 ha, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania, cu 15,48%, şi de ţările arabe, cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 ha de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda, câte 2,4%, şi Turcia – 0,78%.

Contracte greu de desfiinţat

Majoritatea terenurilor concesionate de ADS au la bază contracte încheiate pe 49 de ani, foarte greu de desfiinţat, chiar dacă au fost încheiate cu nişte redevenţe infime. Acestea pleacă de la 35 kg la hectar, ajungând în unele cazuri la 700 kg, în funcţie de productivitatea zonei respective. Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a fost înfiinţată prin Legea nr. 268/2001, ca instituţie de interes public, cu caracter financiar şi comercial, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ADS are între atribuţii privatizarea societăţilor comerciale cu profil agricol, constituite în conformitate cu Legea nr. 15/1990, şi concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolă proprietate publică şi privată a statului, administrate de aceste societăţi. ADS exercită, în numele statului, pre­rogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului. Agenţia asigură gestionarea şi exploatarea patrimoniului de stat, concesionarea sau arendarea terenurilor, bunurilor, activităţilor şi serviciilor publice aflate în subor­dinea Ministerului Agriculturii, precum şi cumpărarea sau schimbul de terenuri cu destinaţie agricolă.

În prezent, agenţia are în administrare o suprafaţă totală de terenuri agricole de circa 350.000 ha, dintre care 172.000 ha se află în domeniul public al statului.

Marius ŞERBAN

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email