Taxa pe stâlp aruncă în noroi fermierul român

Introducerea aşa-numitei taxe pe stâlp nu va face altceva decât să falimenteze fermierul român, şi aşa puternic decapitalizat, şi va paraliza, practic, investiţiile în agricultură. Mai mult, în lipsa posibilităţilor de a achita acest nou impozit, agricultorii se gândesc să acopere platformele betonate deja cu pământ pentru a ocoli, astfel, noua taxă.

„Deja ne punem problema să cărăm pământ pe platformele betonate pentru ca acestea să nu mai fie «betonate». Adică trebuie să cărăm înapoi pământul, să le îngropăm în pământ, pentru că aşa nu mai plătim impozit şi o să umblăm prin noroaie. Dacă rămâne în vigoare prezenta ordonanţă de urgenţă se va alege praful. Am discutat despre ordonanţa 102 din 2013 cu impozitul pe stâlp şi pe platforma betonată. Înţelegem că este foame mare de bani din partea statului, dar, până când vom putea duce birurile acestea în spate?“, se întreabă Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC.

Producţia a 100 de vaci, doar pentru taxele către stat

Fermierul susţine că numai pentru a-şi plăti taxele către stat trebuie să crească 100 de vaci care să producă exclusiv în acest scop.

„Eu, ca să pot suporta toate impozitele pe care le am de plătit la autoritatea publică locală – plus impozitul pe venit – trebuie să ţin 100-110 capete de vaci, să le dau de mâncare, să le mulg, să vând laptele ca să-mi plătesc impozitele. Deci, am un miliard de lei pe an numai impozitul la primărie. Mai îmi vin încă 400 de milioane de lei acum impozitul pe clădirile speciale, că m-a pus dracu să-mi fac şi eu o suprafaţă mai mare de fermă şi cu construcţii speciale, pentru că am bateriile de siloz pe suprafeţe enorme, stâlpii, platformele betonate – că nu pot umbla prin noroaie –, am fânarele şi şoproanele pentru utilaje. Pentru toate aceste lucruri trebuie să plătesc acum 1,5% din valoarea lor la bugetul de stat. Dacă nu se modifică această ordonanţă va fi jale pentru toată agricultura“, a mai spus Frânc.

Un metru pătrat de grajd, impozitat ca la vilă

Fermierii deplâng sistemul de impozitare împovărător în care un mijloc de producţie şi o vilă sunt impozitate similar.

„Nu mai vorbesc că plătesc pentru metrul pătrat de grajd cât pentru un metru pătrat de vilă impozitată la primărie. Pe vremea lui Ceauşescu aveam 10% din valoarea de impunere în zootehnie. Acum nu mai este aşa. N-am nimic cu stâlpul de la Electrica care este închiriat la societăţile de cablu, de unde percep chirii. Să impoziteze acel venit, n-am nimic cu aceasta. Dar eu îmi duc curentul la capătul grajdului ca să pot să-mi cresc animalele“, a continuat Frânc.

Decapitalizare programatică prin impozitare?

Fermierii susţin că aceste taxe suplimentare urmăresc decapitalizarea şi mai accentuată sau chiar distrugerea agriculturii româneşti.

„Toate aceste lucruri vin nu să încurajeze fermierul român, ci să-l dezangajeze din întreaga activitate. Să-l facă să renunţe! Oare nu este un scop? Ne punem şi noi întrebarea că nu mai ştim ce să credem. Este un scop în sine distrugerea fermierului român când vedem ce vine peste noi?“, a conchis preşedintele ROPAC.

Opinia acestuia este împărtăşită şi de alţi agricultorii din ţară.

„Aţi văzut pământul acesta? Ia uite-l cât este de dulce! Este pământul românesc. Dacă industria a fost distrusă, acum vor să ne distrugă şi pe noi. Mărirea impozitelor pe care ni le-au pus pe trotuarul pe care trecem la grajduri şi la balamalele de la uşi o să-l facă pe ţăran să îşi vândă pământul. Pentru că aceasta este o metodă simplă de a vinde pământul“, a arătat Constantin Crăciun, un mic fermier din judeţul Vrancea.

Taxa pe construcţiile speciale se aplică de la 1 ianuarie 2014 şi reprezintă 1,5% din valoarea bunurilor impozabile. Impozitul vizează numai persoanele juridice şi se va aplica pentru reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii. La sfârşitul lunii ianuarie, ministrul Agriculturii a promis că va încerca să clarifice ceea ce poate fi impozitat prin „taxa de stâlp“. Mai rămâne însă de văzut însă şi când se va întâmpla acest lucru.

Marius Şerban