Târgul fermierilor din Moldova – a X-a ediție Agralim – retrospectivă și prezent

Desfășurat recent pe o platformă în câmp în comuna Lețcani din județul Iași, târgul Agralim s-a dovedit a fi, în primul rând, o expoziție a marilor companii producătoare de utilaje agricole. Suita celor mai performante echipamente a fost completată de prezența restrânsă a câtorva crescători de animale – capre, oi, vaci Angus – și a producătorilor tradiționali din regiune. În număr restrâns au fost prezente și companii profilate pe segmentul de producere a inputurilor pentru agricultură. Florin Mindirigiu, organizatorul acestui eveniment a făcut o retrospectivă a celor zece ediții ale târgului Agralim.

– Dle Mindirigiu, suntem la a X-a ediție Agralim. Când și cum a fost prima ediție și cum ați ajuns la un asemenea nivel? Să facem o retrospectivă.

– Prima ediție a fost ca orice început: mai greu, mai timid. Am avut câteva tractoare, una sau două combine și mici producători. Cam asta a fost prima ediție, dar atunci nu erau nici ani foarte fericiți pentru agricultura românească, neexistând subvenții foarte bine puse la punct. Agricultura o ducea destul de greu. Târgul organizat de noi a crescut de la an la an. Am ajuns într-o platformă în câmp acum cinci ani, cu loturi demonstrative, cu posibilitatea de a face testări în câmp a utilajelor de la expoziție. Ulterior am păstrat noțiunea de târg în câmp pentru că mi se pare cea mai firească pentru un târg de agricultură. Acum suntem la Lețcani care este o platformă foarte bună pentru că îmbină două lucruri esențiale. Are o suprafață betonată generoasă, cu accese foarte bune, asfaltate, dar există și partea de câmp, aproape 30 de hectare pentru demonstrații.

– De la an la an numărul expozanților și al vizitatorilor a crescut. Asta am sesizat cel puțin eu. Ați crescut de la an la an foarte mult, ceea ce înseamnă că există interes din ce în ce mai mare din partea tuturor. Și a expozanților care trebuie să construiască o relație comercială cu potențialii beneficiari, dar și a vizitatorilor care au același scop.

– Nicio companie din cele expozante aici nu ar reveni dacă nu ar scoate profit și nu ar simți că există o persectivă de creștere. Faptul că în fiecare an vin din ce în ce mai mulți, își măresc suprafețele și se pregătesc din ce în ce mai mult, arată că târgul este foarte bun. Mie îmi place să spun că acesta este târgul nostru, al fermierilor din Moldova. De asta împreună cu Clusterul Agroferma lucrăm îndeaproape cu fermierii.

– Există interes pentru tehnologii noi de producție și târgul acesta vine în întâmpinarea fermierilor cu tehnologie specifică, cu foarte multe echipamente și utilaje agricole.

– Gândiți-vă ce ar fi agricultura astăzi dacă am rămâne cu tractoarele de acum 20 de ani. Din punctul meu de vedere, diferența în profitul unui fermier se face printr-o foarte bună utilizare a resurselor și printr-o tehnologie de vârf. Cine face asta are profitul garantat, cine nu, își acoperă doar cheltuielile. Ceea ce vedem aici,  la târg, este tehnică de ultimă generație, fermierii vin în număr mare, nu toți își permit să își cumpere un astfel de utilaj, dar văd perspectiva și spun „aici pot să ajung“. Este motivant pentru ei. Aici vezi că poți să folosești un tractor de 400 de cai și poți să îți optimizezi mai bine parcela.

– Și apoi timpurile impun să ne adaptăm la ceea ce este nou, modern în agricultură.

– Este obligatoriu și în primul rând trebuie să ne asociem. Cred că singura soluție a fermierilor în viitor va fi asocierea și lucrul în comun. A fost o perioadă de acumulare, să spun așa. Fiecare și-a făcut fermă, a acumulat pământuri, dar de acum trebuie luată foarte serios în calcul varianta de asociere pentru optimizarea costurilor, pentru că altfel nu vom mai putea ține pasul și nu vom mai ține piept concurenței.

– Am insistat, ori de câte ori am avut prilejul, pe această idee de asociere pentru că, așa cum spuneați, este deosebit de important pentru optimizarea costurilor, pentru aprovizionare și desfacere, mai ales. Ați menționat mai devreme Clusterul Agroferma al cărui președinte sunteți. Ce înseamnă cluster de fapt?

– Clusterul reprezintă o asociere de interese a unor fermieri, în cazul nostru din regiunea de nord-est la care s-au adăugat institutele de învățământ, care sunt practic speranța de pregătire continuă a personalului din fermele noastre, autoritățile publice, respectiv primăria Lețcani, firme de consultanță, cei care atrag fondurile. Practic s-a realizat un cumul de interese astfel încât să se miște partea de acces la piață, de producție, valorificare, pregătire de personal, atragere de fonduri. Eu cred că este o inițiativă bună, fermierii sunt tot mai atrași de ideea asocierii.

– Dar sunt și motivați să o facă? După doi ani de existență a clusterului se mișcă altfel lucrurile?

– Îmi spunea un responsabil de stand de la târg că reprezintă o cooperativă cu o vechime de 120 de ani din landul Baden-Württemberg. Acesta îmi spunea că pentru a merge o asociație îi trebuie minim 15 ani. După această perioadă în care s-a rodat, cine vrea să rămână, rămâne, cine vrea să plece, pleacă. Așadar trebuie să mai treacă câțiva ani buni ca să ne putem pronunța cu privire la viitorul acestui cluster. Ar fi o utopie să spunem că după doi ani facem mari realizări. Practic abia pornim.

– Vă doresc cu acest proiect al clusterului și cu toate celelalte, pentru că știu că nu sunteți profilați doar pe acest segment de agricultură, mult succes.

– La ora actuală suntem lideri pe Europa de Est,  lucrăm în 12 țări în domeniul conferințelor și evenimentelor publice de arhitectură. Suntem mândri de faptul că o companie din România a reușit să facă un export de servicii în țări care sunt poate un pic mai dezvoltate ca noi în domeniul arhitecturii. Cert este că suntem un reper la ora actuală.

Ion BANU