Strategiile bine gândite au încărcat de rod cireșii de pe Domeniile Ostrov

În plină campanie de recoltare a cireșelor, începută din luna mai, la Domeniile Ostrov oamenii sunt recunoscători pentru tot ce le-a dat Bunul Dumnezeu. Cele 2.000 de hectare sunt lucrate de oameni gospodari în armonie, echilibru, pace, liniște și, nu în ultimul rând, cu respectarea măsurilor de distanțare impuse pentru a se preveni răspândirea cazurilor de coronavirus.

Pandemia de COVID-19, inamicul invizibil care terorizează întreaga planetă încă de la începutul acestui an, a „ocolit“ ținutul binecuvântat de Dumnezeu, căci la Ostrov nu s-a confirmat niciun un caz de infecție cu acest nou tip de virus, așa cum ne spune directorul și administratorul Domeniilor Ostrov, Lucian-Ștefan Velciu.

„Nu ne putem plânge de recolta de cireșe pentru că ne bate Dumnezeu. Este drept că în acest an nu vom avea rezultate bune și la caise. Câștigăm pe o parte, pierdem pe alta. Este un echilibru și suntem recunoscători. Până la urmă, livada (de cireșe – n.red.) este plină, este sănătoasă și sperăm să avem succes real pe piața românească și nu numai“, declară Lucian-Ștefan Velciu. Cele două mii de hectare sunt împărțite în livezi de cireșe, caise, viță-de-vie de vin și de masă, dar și culturi de lucernă pentru cele 500 de capete de Angus de la ferma Aberdeen Angus.

„Avem 1.100 hectare de viță-de-vie de vin, diferite soiuri românești și internaționale, 500 hectare de livezi de cireși, caiși și alți pomi fructiferi, 200 de hectare de struguri de masă, iar pe restul avem lucernă și porumb – nutrețuri pentru vacile Angus, pe care le păstorim de ceva timp“, explică administratorul Domeniilor Ostrov.

Înlocuirea livezilor de caise cu viță-de-vie pentru vin pare să fie o strategie bine gândită: transformarea unor probleme (date și de seceta prelungită) în oportunități, știut fiind că seceta ajută producția de vin. Cum Dobrogea nu a avut parte de ploi, vinul va fi mai puțin, dar mai aromat, puternic, foarte tare, corpolent, explică Lucian-Ștefan Velciu.

Fără irigații, orice producție agricolă este în derivă…

Programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, demarat în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales în acest an, când este secetă, la fel de cruntă cum a fost cea din 1947.

Refacerea sistemului de irigații pornise coerent pe cele două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Deși ambele programe aveau termen de finalizare acest an, România este încă departe. Din păcate, seceta prelungită și lipsa sistemelor de irigații au efecte dramatice pe termen lung. „Trebuie să spunem că o secetă continuă și predominantă nu face bine nimănui. Pe noi ne ajută foarte mult sistemul de irigații pe care l-am pus la punct accesând toate fondurile posibile. Avem peste 90% din suprafață irigată cu apă din Dunăre. Într-adevăr, este costisitor căci este nevoie de motoare puternice. Lunar, plătim facturi de 500.000-600.000 de lei pentru curentul electric. Dar la sfârșit, când tragem linie, rezultatele arată că au meritat eforturile și facem agricultură așa cum trebuie“, mai spune Velciu.

La Domeniile Ostrov se știe că cel mai important capital este cel uman

Indiferent de gradul de mecanizare, capitalul uman rămâne foarte important, nu doar în agricultură. Despre lipsa forței de muncă se plâng toți fermierii, pentru că cei mai mulți muncitori preferă să plece în afara țării.

La Domeniile Ostrov, problemele cu forța de muncă sunt însă rezolvate, rar fiind probleme de acest gen deoarece muncitorii sunt motivați să rămână în țară și să lucreze pământul românesc. Unii vin de ani de zile din Brașov, alții sunt localnici pe care administratorii Domeniilor Ostrov îi știu de o viață. „Sunt lucrători pe care îi știm de mici și vin cu rubedenii, cu prieteni și muncesc. Poate că anul acesta ne-a ajutat și pandemia (de COVID-19 – n. red.) pentru că oamenii au avut un motiv în plus să rămână acasă. Iar aceștia sunt oameni muncitori, nu stau degeaba“, menționează administratorul Domeniilor Ostrov.

În urma discuțiilor purtate cu lucrătorii din livada de cireși a Domeniilor Ostrov, am înțeles care sunt beneficiile muncii în România comparativ cu plecatul în străinătate. În vreme ce unii spun că aici, la Ostrov, condițiile oferite sunt de „lux“, alții explică riscul muncii în alte țări. Recunoscători pentru șansa de a putea munci în țara lor, oamenii spun că „munca în străinătate nu rentează“. De exemplu, doamna Luminița, una dintre lucrătoarele care vin din Brașov de peste șapte ani pentru campaniile de recoltare de la Ostrov, spune clar că „afară, în străinătate, nu se știe niciodată care este suma netă care le rămâne muncitorilor după ce își acoperă toate cheltuielile“.

Unii dintre cei care merg la cules de sparanghel sau de căpșune în străinătate, departe de familiile lor, s-au împrumutat la bănci sau la prieteni, iar acest efort ar putea rămâne neacoperit cu banii obținuți din străinătate. Pentru că, să nu uităm, și sănătatea este un „cost“ neprețuit. Iar unii dintre cei care ajung la muncă în străinătate se îmbolnăvesc și ajung să cheltuie mai apoi pe medici și medicamente scumpe mare parte din agoniseala obținută cu trudă. Iar una dintre cauzele de îmbolnăvire este chiar dorul de cei dragi, teama că nu se descurcă singuri… Și toate acestea „lovesc“ puternic organismul care, astfel, devine tot mai vulnerabil în fața bolilor de orice fel – chiar și în fața unui virus nevăzut, dar despre care vorbește o lume întreagă.


Primii cireși au fost plantați cu 28 de ani în urmă…

Înființată din anul 1992, livada de cireși a „crescut“ de la an la an. Dacă în 1992 livada se întindea pe 30 de hectare, din 2006 a început plantarea altor 70 de hectare atât cu soiuri românești, cât și cu soiuri străine, în special aduse din Grecia și Italia. Plantațiile noi sunt în sistem intensiv, beneficiind și de irigații prin picurare. Unul dintre principalele avantaje este că în plantațiile mai tinere culesul este mult mai facil.


Simona Nicole DAVID

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email