cemrom doloflor

Specula pe piaţa produselor agricole

Share Button

Speculaţiile asupra produselor agricole există de foarte mult timp, ele făcându-se cu scopul declarat de a prefinanţa recolta viitoare, însă nu există absolut nicio dovadă a acestora. Este exact ca într-o anchetă judiciară, şi anume există indicii, dar nu există dovezi de incriminare. De ce nu s-ar realiza speculaţiile, dacă astfel agricultorii şi-ar găsi resursele pentru începerea noului sezon? Finanţarea sectorului agricol a devenit o întrebare la modă.

Banca Goldman Sachs a fost prima care s-a „rostogolit“ pe pieţele materiilor prime începând cu anul 2001. Analiştii celei mai rentabile bănci de pe Wall Street au remarcat că preţul materiilor prime agricole evoluează de o manieră inversă decât cursurile bursiere. Când primele cresc, celelalte scad mecanic, creşterea preţurilor inputurilor reducând perspectivele de creştere industrială. Goldman Sachs a început sistematic să ia poziţii înainte de a acoperi riscurile portofoliului acţiunilor sale.

Această corelaţie negativă nu se mai verifică şi astăzi din punctul de vedere al economiştilor, însă fondurile au prins obişnuinţa de a se poziţiona pe pieţele alimentare. Din 20 de tranzacţii, 19 sunt strict financiare, iar una singură se traduce efectiv printr-o livrare fizică. Finanţarea pieţelor materiilor prime agricole este un fenomen esenţial care poate fi observat şi care a fost multiplicat de 3 ori în ultimii ani.

FMI şi Banca Mondială se dau „lovite“

Comunitatea financiară, în frunte cu FMI şi Banca Mondială, ezită să recunoască rolul lor în criza alimentară.

Acest imobilism provoacă, în acelaşi timp, furori printre anumiţi observatori, care subliniază că această criză alimentară fără precedent este urmată de majorarea numărului de contracte speculative pe produsele de bază. Intruziunea acestor fonduri financiare a aruncat în „ceaţă“ formarea preţurilor produselor.

Alţi observatori condamnă practicile anumitor unităţi bancare care „navighează“ perpendicular pe criza alimentară pentru a-şi atrage noi clienţi. În februarie 2008, banca belgiană KBC propunea marelui public o asigurare pe viaţă centrată pe şase produse alimentare cu sloganul: „Trageţi avantaje din creşterea preţurilor!“. Această iniţiativă a fost departe de a fi izolată. În Germania, Deutsche Bank propunea un fond specializat susţinut de o argumentare identică: „Cu Agricultura Euro Fond beneficiaţi de creşterea preţurilor“.

Într-o analiză publicată în primăvara anului trecut, CNUCED a studiat comportamentul comercianţilor de produse alimentare. Speculanţii au sarcina să încerce să influenţeze cursul viitor, dereglând preţul alimentelor şi furnizând lumii agricole informaţii care sunt total străine de subiect. Cu alte cuvine, ei transformă orice eveniment economic într-unul incendiar, anunţând colapsul preţului alimentelor. Spre exemplu, o creştere a preţului imobilelor din America Latină ca urmare a unui joc speculativ duce la creşterea preţului porumbului.

De ce? Pentru că anumiţi comercianţi îşi imaginează algoritmele şi seriile statistice ca sprijin al faptului că preţul porumbului este corelat cu preţul imobilelor latino-americane. Unii comercianţi cumpără titluri ale acestei cereale. Imediat, aşa cum procedează oile, ceilalţi operatori urmăresc mişcarea şi astfel porumbul devine inabordabil, independent de previziunile de producţie sau de nevoile reale ale pieţei.

O intervenţie inoperabilă

Costul produselor alimentare poate reprezenta o chestiune de viaţă sau de moarte pentru milioane de săraci din lume, ca urmare acest gen de speculaţii nu poate fi acceptat. După krach-ul bursier şi criza alimentară, SUA, Marea Britanie şi Germania au interzis vânzările descoperite de anumite produse. Dar cu ce efect? Când o practică este interzisă într-o ţară, nimic nu o împiedică să fie pusă în practică în altă parte.

Operaţiunea de descurajare a speculaţiei este foarte costisitoare. Trebuie constituite obligatoriu depozitele de garanţie pe operaţiunile la termen pentru a suprima efectul de levier. Puterea publică trebuie să se asigure că aceste depozite există şi că operatorii respectă regulile.

De la krach-ul financiar la cel alimentar

Speculaţiile de pe pieţele agricole pot pregăti următorul krach financiar dublat de această dată de un krach alimentar. Agricultorii au un profil similar cu cei care împrumută bani, ei nu cunosc preţul viitoarei lor recolte, însă finanţează la un nivel ridicat prezenţa riscului. Nimic nu împiedică agricultorii să se împrumute de pe piaţa internaţională de la operatori care fac pariuri pentru noi creşteri ale valorilor agricole.

Aşa s-au împrumutat americanii, nu pe capacitatea lor de a rambursa împrumutul, ci pe plus valoarea realizată în cazul vânzării imobilului. Producătorii îndatoraţi revând imediat datoriile lor vehiculelor financiare şi într-o bună zi pieţele financiare vor „călători“ pe creanţele lor, care nu valorează nimic.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *