fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Reforma PAC, sub impactul taberelor conservatoare şi reformiste

Share Button

Aşa cum afirmam într-un articol precedent, una dintre dezbaterile care va anima şi animă deja scena publică europeană este legată de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul adoptării unui nou cadru financiar pentru perioada 2013-2020. Implicit, negocierile asupra acestui subiect vor avea în prim plan resursa financiară acordată PAC. Reforma are însă ambiţia de a merge şi mai departe: revizuirea schemelor de ajutor direct, echilibrarea subvenţiilor şi ajutoarelor pentru dezvoltare rurală, includerea pe baze mai ample a temelor ecologice sau ameliorarea competitivităţii agriculturii europene sunt doar câteva dintre marile teme ale dezbaterilor care au început deja să aibă loc. În acest context, ne propunem să evaluăm în cele ce urmează poziţiile diverşilor actori implicaţi în acest proces, cu scopul de a furniza o figură de ansamblu asupra echilibrului de forţe la nivel european.

În aceeaşi tabără cu Franţa

Deşi am numit-o „tabără conservatoare“, trebuie spus că această faţetă a spectrului de interese asupra PAC dispune şi ea de elemente de reformă. Desigur, de această parte a masei de negocieri vom regăsi în primul rând Franţa, ţara care a beneficiat şi beneficiază cel mai mult de pe urma PAC, dar şi ţări precum Grecia sau majoritatea statelor noi membre din Europa de Est, inclusiv România. Acest grup de state susţin, aşa cum preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, spunea de curând, „o nouă Politică Agricolă Comună fondată pe preţuri şi pe preferinţa comunitară“, ceea ce înseamnă, în limbaj mai concret, păstrarea status-quo-ului.

Rolul esenţial al lobby-ului agricol

Această poziţie conservatoare a diverselor state membre este, bineînţeles, susţinută foarte activ de puternicul lobby agricol de la nivel european, care aduce în prim plan cifre prin care apără o agricultură europeană bine finanţată. Potrivit acestora, agricultura europeană, ce produce 30 milioane de locuri de muncă în întreaga UE, trebuie să rămână puternică şi bine finanţată pentru a continua nu doar să producă alimente, ci şi să creeze bunuri publice, precum protejarea mediului şi a biodiversităţii, ameliorarea şi protejarea cadrului natural, inclusiv prin crearea de condiţii specifice de luptă împotriva inundaţiilor şi a deşertificării.

Plutonul de state condus de Franţa susţine, astfel, păstrarea la aceleaşi standarde a bugetului agricol comunitar (aproximativ 40% din totalul bugetului european) și apără în același timp Pilonul I de subvenţii pentru producţie în dauna unei prioritizări a dezvoltării rurale via Pilonul II.

Elementele de noutate pe care acest grup, totuşi, neomogen, de state le susţin includ măsuri aflate „în trend“ precum: protejarea biodiversităţii, ameliorarea condiţionalităţii ecologice pentru obținerea de finanţări europene, o mai bună conectare a agriculturii de piaţă. În interiorul acestui grup regăsim o grupare aparte, formată din noile state membre care, apărând subvenţiile, militează activ pentru simplificarea şi armonizarea alocării acestora.

Reformiştii uită de beneficiile de până acum

De cealaltă parte a spectrului de interese găsim un grup de actori condus de Marea Britanie, critic tradiţional al PAC, susţinută de ţări ca Danemarca, Suedia sau Olanda. Atât britanicii, cât şi olandezii sau danezii se prefac că uită de sprijinul financiar al PAC de până acum.

Potrivit acestora, Politica Agricolă Comună trebuie să fie profund reformată, astfel încât să ţină cont de noile condiţii economice din Europa, ce presupun o reevaluare a priorităţilor în cadrul UE. Astfel, prioritatea esenţială a Europei în noul context este ameliorarea competitivităţii economice, inclusiv în zona agricolă, ceea ce s-ar traduce prin reducerea substanţială a subsidiilor agricole în favoarea unui sistem de finanţare mai flexibil, bazat pe principii contractuale, în care ecocondiţionalitatea să fie ameliorată şi care să pună accentul pe multifuncţionalitatea agriculturii.

În termeni mai exacţi, acest grup de ţări susţine nu doar scăderea subvenţiilor, ci şi o modulare obligatorie care să transfere din ce în ce mai multe fonduri dinspre Pilonul I către Dezvoltarea rurală şi (co)finanţarea de proiecte precise şi ușor evaluabile. În sfârşit, potrivit acestora, un Pilon II de dezvoltare rurală puternic, bazat pe principiul ecocondiţionalităţii şi orientat spre piaţă ar contribui şi mai bine la ameliorarea luptei împotriva schimbărilor climatice.

Acestea fiind spuse, se poate observa o linie de demarcaţie în interiorul acestui grup. Astfel, în timp ce Marea Britanie s-a pronunţat deja în mod energic pentru o reducere semnificativă a plicului bugetar acordat PAC, aliatele sale obișnuite nu au urmat-o, ci s-au poziţionat, cel puţin deocamdată, alături de tabăra tradiţionalistă, care susţine conservarea bugetului PAC la standardele actuale.

Tabăra moderată

În această încleştare de interese între tabăra reformistă şi cea tradiţionalistă putem regăsi şi cel puţin doi actori care au o poziţie mai degrabă moderată. Primul dintre ei este, în mod oarecum natural, Comisia Europeană, care trebuie să modereze diversele interese într-o propunere legislativă echilibrată pentru a facilita un viitor consens al legislatorilor (Parlamentul European are putere de codecizie în domeniul agricol după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona). În acest sens, Comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a demonstrat că are o poziţie de mijloc, în ciuda temerilor privind partizanatul său cu tabăra conservatoare.

Opţiunea pentru moderaţie

Pe de altă parte, cel puţin până în prezent, Parlamentul European pare să se fi situat pe aceeaşi linie de moderaţie când vine vorba de reforma PAC. Într-o rezoluţie adoptată recent cu o largă majoritate, deputaţii europeni susţin menţinerea aceluiaşi nivel al finanţării „cel puţin în următoarea perioadă de programare financiară“ (2013-2020).

Era de așteptat ca teme ecologice precum protejarea biodiversităţii sau ecocondiţionalitatea să fie prezente în poziţia Parlamentului (acestea fiind, în mod uzual, apanajul PE), însă ceea ce surprinde este susţinerea oarecum sub aşteptări pe care deputaţii o acordă dezvoltării rurale.

Alin Cristian Mituţa
Coordonator Agricultură şi Dezvoltare Regională
alin.mituta@europuls.ro

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.