Slovacia, o țară mai „europeană“ decât România

Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc două țări precum România și Slovacia? La capitolul „asemănări“, ambele țări sunt membre ale Uniunii Europene, Slovacia intrând totuşi, în „casa comună“ a Europei cu trei ani înaintea României. La capitolul „deosebiri“ Slovacia se întinde pe o suprafață de cinci ori mai mică decât România și are aproximativ de patru ori mai puțin locuitori. Statisticile oficiale spun că Slovacia ar avea circa 5 milioane de locuitori, dar cele neoficiale arată că, în prezent, în spațiul slovac nu trăiesc mai mult de 3 milioane. Reporterii Lumea Satului au avut ocazia să viziteze Slovacia și mai multe proiecte de succes finanțate cu bani europeni, cu ajutorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Țară mică, ambiții mari

Potrivit statisticilor, în România agricultura, silvicultura şi pescuitul au o pondere mai redusă la formarea PIB, cu o contribuție, în 2013, de circa 5,6%. În schimb, agricultura slovacă aduce 3,8% la PIB-ul țării, fiind axată pe producție vegetală și animală. Contribuția la PIB poate părea mai mică, dar dacă ne gândim la suprafața Slovaciei și la numărul de locuitori nu este deloc așa. Din câte am văzut, în vizita noastră de o săptămână, tot ce înseamnă agricultura Slovaciei se dezvoltă în ritm alert și asta în primul rând datorită gradului mare de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, de peste 50%, faţă de România, unde procentul este de circa 13%.

De fapt, de ani buni România este arătată cu degetul de oficialii europeni pentru neputința utilizării acestor fonduri. Tocmai din această cauză România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, doar 164 euro, la jumătate faţă de Slovacia. Sunt românii vinovați de această situație? Pe undeva da, pentru că pe român îl interesează prea mult de „capra vecinului“, față de slovaci care se gândesc numai la „asociere, diversificare, tradiție și profit“. Să fie numai atât? Bineînțeles că nu…

Cheia se află la bănci

Se știe deja că în România ca să accesezi fondurile europene trebuie să fii, după cum ne-au declarat câțiva fermieri de-a lungul timpului, ori un om cu bani (pentru cheltuielile neprevăzute) ori puțin nebun. Birocrația și condițiile dure impuse de bănci fermierilor, mai ales în ceea ce privește garanțiile, taie cheful oricui de orice ban european.

Dar, în vizita pe care am făcut-o în Slovacia, un lucru ne-a sărit, în mod evident, în ochi: fermierii slovaci sunt net avantajați față de conaționalii noștri în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Și asta din mai multe motive. În primul rând, în Slovacia există o bancă cu o activitate dedicată strict accesării fondurilor europene în agricultură. În privința dobânzilor la creditele acordate fermierilor, acestea sunt undeva între 3 și 5%. Iar dacă vorbim despre garanții bancare, în Slovacia poți să garantezi cu orice, inclusiv cu producțiile agricole viitoare sau cu utilaje agricole la mâna a doua, lucruri la care fermierii români nu pot nici măcar visa. „Este un vis ce se întâmplă în Slovacia cu agricultorii! Aici doar să nu vrei să accesezi bani europeni, pentru că dacă vrei o poți face fără mari bătăi de cap, așa cum se întâmplă la noi. Aici este starea de normalitate, nu în România. Am văzut fermele slovace și, chiar dacă nu sunt foarte aspectuoase, sunt foarte eficiente“, ne-a declarat Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla, aflat și el în vizită în Slovacia.

Zona euro, marea provocare

Dacă este să atingem fondul problemei, Slovacia este mult avantajată economic față de România dintr-un singur motiv: face parte din zona euro. Adică toată economia ei e „gândită“ în euro. Aici se iau salarii în euro și toate prețurile sunt în euro. Principalul criteriu ca o țară să intre în zona euro este „competitivitatea economică“. Problema este că economia Slovaciei poate fi numită cu greu „competitivă“ raportat la România dar, dacă ținem cont de numărul redus de locuitori, e adevărat că pe hârtie „competitivitatea“ poate atinge cote nebănuite. Cert este un lucru: faptul că economia Slovaciei funcționează pe euro îi acordă țării o stabilitate sporită, ceea ce face ca băncile să privească mult mai relaxat condițiile de creditare. Să înțelegem că intrarea României în zona euro ne-ar rezolva toate problemele? Se pare că da. Dar întrebarea care se impune este: „Când va intra România în zona euro“? Răspunsul l-a dat recent chiar guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isăreascu: „M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: «Când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci». N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic.(…) Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că, vorba aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu?“ Adică, pe scurt, România va intra în zona euro fix „la paștele cailor“. Și, apropo de autostrăzi… Cu toate că Slovacia are o populație mică, deci și puține mașini, doar „câteva“ la o sută de km parcurși pe autostradă, această ţară are o rețea de autostrăzi de invidiat, la care se adaugă alte câteva aflate în construcție.

Câteva afaceri de succes

De exemplu, am vizitat o instalație de biogaz de 5 milioane de euro. Investiția, finanțată 50% din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, reprezintă o alternativă stabilă pentru asociația agricolă din localitatea Smolinske în fața instabilității prețurilor produselor rezultate din producția agricolă sau din creșterea animalelor. Biogaz și biomasă, energie obținută destul de ușor pentru că materia primă vine din activitatea de bază, din cereale și din dejecțiile de animale. Șeful asociației agricole de aici spune că nu este foarte greu să accesezi fonduri europene în Slovacia. Întrebat dacă energia necesară instalațiilor și-o furnizează singur, răspunsul ne-a lăsat cu gura căscată: „Energia pentru instalații o luăm din rețeaua națională, pentru că este mai ieftin…“.

Am vizitat și o fostă cooperativă, înființată în 1949, „Radosinka“, din localitatea Velke Ripnany, cu 180 de coproprietari din șase sate. Cooperativa și-a diversificat activitatea pe zona nonagricolă cu ajutorul fondurilor europene și obţine venituri anuale de două milioane de euro și exporturi în cinci țări europene. Banii europeni i-au ajutat pe oameni să cumpere utilaje pentru laminarea hârtiei și a materialelor textile.

În satul Blatnica am vizitat societatea agricolă Gader, care deține o mică fabrică de procesare a laptelui ridicată din fonduri proprii de către acționari. Decizia comunității de a investi 1,1 milioane de euro a venit după o perioadă în care laptele colectat era vândut pentru procesare într-o localitate aflată la 120 de kilometri. Ulterior, au venit și fondurile europene și au fost achiziționate utilaje de procesare a untului, tanc de răcire pentru iaurturi și autoturisme pentru distribuirea produselor.

Nu putem să nu amintim afacerile din domeniul agriculturii, energiei și spațiului locativ, care aduc în buzunarele a patru frați din orașul Detva venituri anuale de circa 50 milioane de euro. Cu ajutorul fondurilor europene, activitățile au fost extinse și în domeniul agroturismului.

Bogdan PANȚURU