Serele Leoser, tehnologii avansate, riscuri scăzute
Pe 25 ha încălzite, în ciuda iernii deosebit de grele – căderi masive de zăpadă şi ger năprasnic – Serele Leoser, aflate pe platforma bucureşteană Popeşti-Leordeni, funcţionează şi obţin cantităţi semnificative de roşii şi castraveţi care merg pe piaţa internă şi la export.
„Folosim tehnologie de ultimă oră, pentru asigurarea microclimatului. Toți factorii sunt controlați. Practicăm irigarea prin picurare. Pentru asigurarea umidității, folosim instalații de ceață. Aici am făcut unele improvizații, după cum vedeți. Când am aflat că va fi ger mare, am făcut dublă ecranare, ca să supravieţuim şi să putem trece culturile peste iarnă. Adică, sub sticla exterioară am adăugat o folie de polietilenă. Practic, ar fi ca un solar în seră“ – a afirmat Robert Petrescu, directorul tehnic al societăţii.
„În sere se practică o tehnologie hidroponică – cultivarea plantelor în soluții nutritive, fără sol – pe substrat de vată minerală. Toți nutrienții sunt dizolvați și administrați odată cu apa, prin picurare“, a declarat Victor Nițu (foto), director la Popești-Leordeni.
Zăpada ca zăpada, mai greu e cu gigacaloria
La Popești-Leordeni, din goana mașinii, nu am văzut structuri metalice prăbușite, ci numai geamuri sparte și zăpadă în interiorul spațiilor afectate pe ici, pe colo. Am fi vrut să vedem de aproape și să fotografiem câteva „cioburi“, dar reprezentanţii societăţii au ţinut să ne arate numai „partea plină a paharului“.
Lui Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, aflat şi el în vizită la Leoser, i s-a cerut însă o formă de sprijin care să acopere măcar 20% din prețul gigacaloriei. „Suportăm prețul mare al gazului metan, folosit la încălzirea serelor, pentru care nu beneficiem de nicio formă de sprijin. Din acest motiv nu ne permitem să încălzim toată suprafața ocupată de sere. Pe numai 25 ha, pentru o singură lună, ne-a venit o factură la gaze de 7 milioane de lei“ – s-a plâns directorul tehnic.
Pagube suportate din buzunarul propriu, dar şi de cumpărători
În ceea ce priveşte pagubele din iarnă, acestea vor fi suportate din „buzunarul“ propriu, pentru că serele nu au fost asigurate.
„Primele de asigurare sunt foarte mari, iar asiguratorii se feresc să încheie polițe, chiar dacă structura este metalică. Asiguratorii cer niște bani, pe care noi nu-i putem plăti. Apoi, nu ne-am permis să încheiem o asigurare care ar fi ajuns la un milion de euro, mai ales că pagubele, probabil, nu vor depăși 800.000 de euro“ – a afirmat Rusu.
Stelian Fuia consideră că societatea se putea asigura, dar a preferat să îşi asume riscurile.
„Vom vedea dimensiunea pagubelor, dar aici soluţia de sprijin este aproape zero, pentru că există şansa de a se asigura, deşi la drept vorbind, pagubele sunt mai mici decât valoarea primelor de asigurare. Pe partea de subvenţii, vedem dacă putem găsi o formă de susţinere“ – a declarat ministrul.
Directorul tehnic, Robert Petrescu a adăugat că pagubele suferite de producătorii din sere sunt de două feluri, o dată ca structură, iar în al doilea rând, din punctul de vedere al producţiei. El a precizat că partea afectată se va vedea în costurile de înfiinţare a producţiilor .
„Noi începem să cultivăm abia de acum încolo. Nu putem întârzia prea mult, pentru că timpul biologic al plantelor trece. Va fi o întârziere de cel puțin o lună de zile la apariția pe piață a produselor românești – salată, castraveți sau roșii. După părerea mea, scumpirea va fi de 100%, pentru că importatorii știu ce pagube s-au produs în spațiile protejate și vor mări prețurile“ – a „scăpat porumbelul“ Robert Petrescu.
Menționăm că, pe platforma de la Popești-Leordeni, înainte de 1990 erau 2.460 ha, dintre care au mai rămas aproximativ 220 ha de sere încălzite.
Leoser produce, în principal, pentru piața internă, dar și pentru cea externă, mai ales pentru ţările membre UE, dintre destinații fiind menționate Germania și Cehia. La castraveți, de exemplu, exportul ajunge la 60-70%, în vreme ce la tomate nu depășește 10-15%.
Traian DOBRE
