reclama youtube lumeasatuluitv

Se reașază fluxul fiscal?

Share Button

GrafucGuvernul Cioloș ne dă dreptate și reaşază parțial fluxul fiscal, „de la furcă la furculiţă“, prin reducerea cotei TVA de la 20% la 9% aferentă unor inputuri și prestări de servicii pentru realizarea producției agricole. Primul pas a fost făcut. Următorul va fi făcut după alți 20 de ani?!

Executivul a hotărât, prin OUG nr. 32/28 iunie 2016, reducerea cotei de TVA de la 1 august, pentru producția agricolă, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide și alte produse necesare însămânțării sau cultivării plantelor în agricultură, dar și pentru 34 de prestări de servicii. TVA-ul pentru achiziția acestor inputuri și pentru prestarea acestor servicii scad de la 20% la 9%. „Măsura este conformă cu acquis-ul comunitar în domeniu și este de natură a crea premisele pentru stimularea persoanelor care desfășoară activități în domeniul agricol, creșterea nivelului de accesibilitate la bunuri și servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol, facilitarea de noi investiții în agricultură, derularea în condiții optime a programelor de investiții din fondurile europene nerambursabile în domeniul agricol. Impactul bugetar estimat pentru anul acesta este de circa 65,8 milioane de lei“, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Deși măsurile sunt benefice, taxa pe valoarea adăugată acționează în continuare inhibitiv, menține inechitatea fiscală între producătorii agricoli în raport de regimul juridic de organizare a exploatării terenurilor și realizare a producției agricole – în cele 14 forme exigibile, între sectoarele producției agricole – vegetale, zootehnice, vitipomicole legumicole etc., se încalcă caracterul de neutralitate al TVA și exclude de la reducerea TVA pentru carburanți și lubrefianți, piese de schimb, energie electrică și termică cu efecte negative pentru prestatorii de servicii, dar și producătorii agricoli. O mare masă din produsele agricole rămâne exclusă din circuitul reglementat (fiscalizat) al pieței, cu efecte negative pe filiera producător –> procesator–> comerciant –> consumator –> bugetul de stat –> contribuabil, se perpetuează gradul redus al colectării TVA de circa 59% (11,8 lei din 20 lei TVA) și evaziunea fiscală ajunsă până la 30% favorizează specula și frauda, multiplică birocrația, abuzul și corupția funcționarilor publici de la APIA și AFIR.

Microsoft Word - 8101

Produsele agricole continuă să se valorifice pe o piață nefuncțională, pe trei canale paralele:

– a) piața „țărănească“, a micului producător autentic;

– b) piața reglementată, dar supusă presiunilor utilizatorilor producției agricole;

– c) piața speculativă – exploatată de intermediari.

Producătorul agricol este în continuare discriminat, batjocorit și înșelat prin sintagma „scutit de la plata TVA“, fiind obligat să suporte pe costuri TVA aferentă inputurilor utilizate și/sau recuperarea TVA negativă de la buget în cazul taxării inverse pentru sumele de peste 5.000 lei, după caz.

TVA reprezintă principala piedică în asocierea și constituirea cooperativelor, prin nerecunoașterea TVA achitată de membri pentru inputuri, iar cooperativa/asociația este scoasă din piață de importurile scutite de TVA pentru achizițiile din țările membre UE.

Subvenția SAPS de 157 euro/ha la care s-a ajuns, fracționată și birocratizată, înseamnă 1,94 lei/zi, cât o pâine de 400 g, iar 28,17 euro reprezintă TVA, imobilizându-se resursele financiare ale producătorilor, și așa precare.

Nu se ține cont de sezonalitatea și influența condițiilor pedoclimatice asupra producției agricole, precum și de lipsa irigațiilor prin distrugerea celor 3 mil. ha existente în 1989, chiar dacă declarate costisitoare.

Firmele deținute de patronii străini, deși sunt românești, beneficiază de 84% din uzufructul capitalului – profit, precum și fondurile UE și naționale. Iar, odată cu exportul de materii prime agricole, se exportă subvențiile primite.

Microsoft Word - 8101

 

CODUL FISCAL este criticabil pentru lipsa analizelor de fundamentare a taxelor, impozitelor și contribuțiilor ca MECANISME ȘI INSTRUMENTE pentru asigurarea RESURSELOR FINANCIARE BUGETARE NECESARE și SUSTENABILE prin:

1) Echilibrarea nivelului și structurii diverselor categorii de taxe, impozite și contribuții în raport de necesitatea și gradul de suportabilitate de către cetățean și de capitalul economic.

2) Echilibrarea contribuțiilor la formarea veniturilor bugetare între CETĂȚEAN – în tripla sa calitate de Proprietar al forței de muncă și de bunuri mobile și imobile, Consumator de bunuri și servicii publice și private și Contribuabil la bugetele de stat și local, direct și/sau indirect și OPERATORII ECONOMICI din utilizarea Capitalului, propriu și/sau împrumutat ca generator de profit și surse pentru progres.

3) UTILIZAREA cu economicitate, eficacitate și eficiență a taxelor, impozitelor și contribuțiilor colectate astfel încât ca banul contribuabilului să fie folosit în folosul lui și numai în folosul lui și orice cheltuială să fie făcută cinstit.

Dezvoltarea societății umane impune raționalitatea economică în raport de „timpul socialmente necesar“ (D. RICARDO – 1772-1823) pentru realizarea bunurilor și serviciilor necesare îndestulării dorințelor umane, ale noastre, în creștere perpetuă, și renunțarea la monetizarea excesivă a economiei și a maximizării profitului, revenirea la muncă – eliberată de consumul său fizic, creșterea timpului pentru sine necesar dezvoltării capacității intelectuale prin educație și învățare, a cunoașterii prin cercetare și a timpului pentru refacerea forței de muncă.

Propunerile noastre fundamentate prin studii și comunicări științifice (ICEADR – București), date publicității în presa de specialitate (Lumea Satului, Profitul, Ferma, Tribuna economică, Economistul, Opinia Națională) și trimise celor interesați (MFP, MADR, Senat, unor patronate și sindicate profesionale) cresc veniturile și eficientizează utilizarea resurselor finan­ciare bugetare și ale producătorilor agricoli, crește gradul de colectare a TVA, reduc birocrația, abuzul și corupția, evaziunea fiscală, au fost și sunt:

1) Introducerea și generalizarea cotei reduse TVA de 9(5)% pentru bunurile livrate și serviciile prestate/achiziționate de operatorii economici utilizate în scopuri economice (documentația stă în continuare la dispoziția celor interesați).

2) Acordarea dreptului de deducere a cotei de 8,256%, (echivalentul cotei 9%) din prețul achitat producătorilor neplătitori de TVA de către utilizatorii produselor agricole, organizați juridic, pe principiul sutei mărite, a doua procedură de determinare a TVA și renunțarea la actuala formă de taxare inversă astfel:

  1. a) industriei procesatoare de produse agrozootehnice destinate consumului uman (excepţie cele destinate fabricării alcoolului din cereale), reprezentată de industria de morărit şi panificaţie, a cărnii şi laptelui, uleiului şi zahărului etc.
  2. b) societăților comerciale, Cooperativelor și asociațiilor agricole pentru creşterea animalelor (vaci cu lapte, taurine la îngrăşat, porci, ovine) şi păsări, pentru furajele cultivate achiziționate (orz, porumb etc.);
  3. c) pieţelor de gros, centrelor/grupurilor de achiziţie şi de stocare a producţiei agricole (legume şi fructe, cereale şi plante tehnice etc.).

3) Includerea serviciilor bancare, exclusiv dobânda, în circuitul TVA prin anularea exceptării de la plata prevăzută de Codul fiscal (art. 145), care ar crește veniturile bugetare și reduce costurile la operatorii economici.

4) Plata TVA exigibilă la bugetul de stat de către operatorii economici din comerțul en-detail și HORECA, în două rate lunare, sub formă de: avans de 60% până la 10 ale lunii curente și regularizarea până la 25 ale lunii curente pentru luna precedentă, care ar eșalona eforturile operatorilor economici și a accelerării încasărilor la bugetul de stat.

5) Acordarea de bonusuri operatorilor economici care achită integral cota TVA până la 10 ale lunii curente pentru luna precedentă, de 0,01/zi pentru perioada 11-25 ale lunii;

Pentru a include pe deplin agricultura ca parte semnificativă în PIB, MADR trebuie să realizeze un audit pe tot lanțul produselor agricole de la producători, procesatori şi depozite până la magazinele de retail sau la export.

Cine dă a priori mintea românului cea de pe urmă?

Mircea M. TOMA

Revista Agrobusiness nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 20-21

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.