Sancţionaţi pentru că au… lucrat pământul
Incredibil, dar adevărat! Se întâmplă în România de azi! Pe de o parte, autorităţile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi specialiştii din domeniu caută soluţii cu frenezie, pentru a nu mai rămâne nelucrate peste trei milioane de hectare. Au mers până acolo încât au propus o suprataxare a pârloagelor cu 400 de euro/ha. Pe de altă parte, unii fermieri sunt sancţionaţi, chiar cu zeci de mii de euro, pentru că au lucrat pământul şi nu l-au lăsat pradă buruienilor. Atenţie, nu este vorba de declararea mincinoasă a unor suprafeţe mai mari decât cele reale!
Este o aiureală tipic românească, apărută ca urmare a lipsei unei legislaţii coerente. Acest lucru l-am aflat la o întâlnire a membrilor Cooperativei Agricole Agri Sud, cu sediul în comuna Ştefăneşti (Ilfov).
În timpul discuţiilor libere, mulţi fermieri s-au plâns că sunt penalizaţi pentru că au lucrat unele terenuri, fără a avea contracte încheiate cu proprietarii, în momentul declarării suprafeţelor la APIA. Chestiunea afectează aproape toate fermele din Ilfov şi foarte multe din Giurgiu.
Au fost prezentate diferite situaţii. De exemplu, o anumită tarla a fost vândută de mai multe ori şi nu se mai ştie exact cine este proprietarul. Primăriile fie nu vor să prezinte date considerate confidenţiale, fie nu ştiu, pentru că ultimul cumpărător nu a înregistrat proprietatea în registrul agricol.
Cine a greşit?
O altă situaţie a trăit-o Alexandru Porumb, vicepreşedinte al cooperativei, care ne-a relatat în exclusivitate la ce suplicii este supus.
Domnia sa a primit 150 ha, cu proces-verbal, de la Ilie Dan, un fermier vecin şi prieten, care nu le putea lucra. Până în toamnă, Porumb urma să încheie contracte individuale de arendă. Însă, până atunci, acest teren a fost adăugat fermei sale şi întreaga suprafaţă a fost declarată oficial, pentru a primi subvenţii.
Aşa că omul s-a pus pe treabă, a lucrat pământul, i-a cules roadele şi a împărţit proprietarilor cotele aferente, conform legii arendei. Bineînţeles, între timp a semnat şi contractele de arendare.
„Acum trebuie să dau înapoi vreo 35.000 de euro, pentru că la data depunerii declaraţiei, nu aveam semnate contractele, iar forma de concesiune semnată cu Dan nu este luată în considerare. Mai mult, nu pot beneficia de alte subvenţii până nu achit acei bani. Numai în instanţă se poate lămuri o astfel de chestiune, dar asta înseamnă ani de zile“, ni s-a plâns vicepreşedintele cooperativei.
Adrian Rădulescu, secretar de stat la MADR, prezent la eveniment, a spus că problema este cunoscută şi că se caută soluţii legislative pentru ca agricultorii să iasă din impas. Însă i-a rugat pe membrii cooperatori să întocmească o petiţie către minister, în care să fie trecute variante de rezolvare.
Traian DOBRE