fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

România, ţara buticurilor! Câţi români fac bani din chioşcurile de cartier

Share Button

buticuri-chioscuri-de-cartierDacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, ţigări sau răcoritoare, seara sau în timpul nopţii, în Occident îţi este aproape imposibil să găseşti un magazin deschis. La noi însă astfel de servicii sunt încă bine reprezentate, buticurile de cartier rezistând cu stoicism expansiunii agresive a multinaţionalelor de profil, arată o analiză KeysFin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2.878), urmate de cele din Sud-Est (2.648), Sud-Vest Oltenia (2.099) şi Bucureşti-Ilfov (1.916 unităţi).

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

„Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet“, au explicat analiştii. Statistica KeysFin arată, totodată, că sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

grafic1-activitate-comert-produse-alimentare

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – în genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011 la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

Iar numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

„Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri“, spun experţii KeysFin.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

„Românii au descoperit farmecul promoţiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înţeles avantajele acestui tip de comerţ şi au început să-l prefere celui tradiţional. Însă bătălia nu este pe deplin câştigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite şi continuă să reprezinte un atu pe care micii comercianţi de cartier reuşesc să-l exploateze cu succes“, au explicat analiştii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață, datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Mâncăm mult şi prost

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

Mâncăm mult, dar, din păcate, şi foarte prost. Dovadă statisticile medicale care arată că mâncarea ieftină, preferată de majoritatea populaţiei, reprezintă un real pericol pentru sănătate.

„Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii“, afirmă experţii KeysFin.

grafic2-activitate-buticuri-comert-produse-alimentare

„Obiceiurile de consum sunt influenţate, bineînţeles, de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei“, consideră aceştia.

Potrivit experţilor, statul ar trebui să lanseze o campanie de conştientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătăţii populaţiei.

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina.

Adrian NEGRESCU

Revista Agrobusiness nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 20-21

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.