România exportă materii prime ieftine şi importă produse finite scumpe

Deşi balanţa agroalimentară a României a înregistrat un excedent de 182 milioane de euro, în primele zece luni din 2013, faţă de un deficit de peste 500 milioane de euro în perioada similară din 2012, situaţia nu este de natură să ne bucure. Şi nici nu are cum, din moment ce exportăm cereale la preţuri mici – mai mult de jumătate din producţia de grâu a luat calea străinătăţii – şi importăm produse finite cu mult mai scumpe. Urmarea: de profituri au parte străinii şi mai puţin fermierii locali.

România a exportat, în primele zece luni din 2013, produse agroalimentare în valoare totală de 4.091,9 mil. euro, cu 808,5 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2012 (plus 24,6%), în timp ce importurile, în sumă de 3.909,9 mil. euro, au depăşit cu 2,5% valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii Trebuie remarcată creşterea înregistrată de exporturile în ţări terţe – avans de 74,2%, comparativ cu schimburile intracomunitare, care au cunoscut creşteri moderate atât la livrări cât şi la achiziţii.

În topul produselor solicitate la export se află grâul, cu un volum de 3.7 milioane de tone, de 2,12 ori mai mult faţă de livrările din perioada similară a anului precedent şi încasări de 778,6 mil. euro, cu 382,9 mil. euro mai mari decât încasările obţinute în aceeaşi perioadă din 2012. Cererea mare fost şi pentru porumb, seminţe de floarea-soarelui (cu încasări suplimentare faţă de anul precedent de 148,4 mil. euro), ţigări (plus 33,3 mil. euro), orz (plus 71,8 mil. euro) şi seminţe de rapiţă, cu o cantitate exportată de aproape şapte ori mai mare decât în aceeaşi perioadă similară din 2012 şi încasări suplimentare de 145,1 mil. euro.

În ceea ce priveşte importurile, comparativ cu primele zece luni din 2012, România a cheltuit mai mult în principal cu achiziţiile externe de boabe de soia (plus 28,1 mil. euro), produse de brutărie – patiserie (plus 25,2 mil. euro), citrice, brânzeturi şi ciocolată. Totodată, au scăzut importurile de porumb (mai puţin cu 74,5 mil. euro), zahăr (mai mici cu 51,3 mil. euro), tutun brut, seminţe de floarea-soarelui şi carne de pasăre. Principalul partener în comerţul agricol al României a fost în continuare Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 58,1%, în timp ce achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%, se arată în comunicat.

Nimic nou

Dacă ministrul Agriculturii Daniel Constantin se declară mulţumit de trendul pozitiv înregistrat de balanţa comercială cu produse agroalimentare, reprezentanţii patronatelor din sector sunt de cu totul altă părere.

„Aşa se întâmplă când nu se cunoaşte care este necesarul intern. Exportăm cereale şi importăm produse finite. Dăm grâu în afară şi aducem după aceea făină, cu alte cuvinte facem venituri altora, în loc să rămână în România“, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Tot el spune că preţurile mici primite în vara lui 2013 la grâu n-au făcut altceva decât să decapitalizeze agricultorul român.

Şi Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, susţine că situaţia nu este de natură să ne bucure atât timp cât România exportă materii prime şi importă produse finite.

„Povestea se repetă de ani de zile, deoarece nu există spaţii de depozitare pentru materiile prime destinate procesării. Fabricile cumpără cât au nevoie, când se termină materia primă, cumpără din nou. Cei care exportă sunt şi cei care importă“, declară Frumosu.

În ceea ce priveşte importurile de carne, Frumosu susţine că acestea s-au redus doar la carnea de pasăre – un sector care a cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani –, în timp ce la porc sau vită se menţin ridicate din cauza producţiei interne reduse.

Ioana GUŢE