În perioada 2015-2020 fermierii vor primi subvenţii diferenţiat
Aşa cum ne-am obişnuit deja, când vine vorba de nivelul sprijinului pe suprafaţă primit de agricultori părerile sunt împărţite între oficialii de la Ministerul Agriculturii şi fermieri, ba chiar şi între aceştia din urmă. Dacă membrii CATAR (Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România) se declară mulţumiţi de introducerea plăţilor redistributive începând cu 2015 – ce-i drept, acestea avantajează fermierii care deţin între 5-30 ha – reprezentanţii LAPAR contestă decizia, despre care susţin că are mai mult „scop“ electoral.
Din acest an fermierii locali n-ar trebui să mai fie îngrijoraţi că nu pot să-şi facă planul de afaceri pentru următorii ani pe motiv că nu ştiu care este cuantumul subvenţiei (de la stat şi de la UE), susţine ministrul Agriculturii Daniel Constantin, care a anunţat la mijlocul lunii ianuarie sumele pe care le vor primi agricultorii români pe suprafaţă în perioada 2015-2020. De anul viitor sprijinul alocat agricultorilor va fi diferenţiat, pentru prima dată, după aderarea la UE, sumele variind, în funcţie de suprafaţa lucrată. În 2015, de exemplu, agricultorii cu suprafeţe cuprinse între 1-5 ha vor primi 173,1 euro/ha, cei cu 5-30 ha vor lua 220,1 euro/ha, agricultorii cu 30-60 ha vor primi 163 de euro/ha, iar în cazul exploataţiilor cu peste 60 ha alocarea va ajunge la 150 de euro/ha. Sumele cele mai mari merg către fermele cu suprafeţe între 5 şi 30 ha, măsura fiind luată pentru a impulsiona „asocierea şi crearea fermelor de familie“, după cum spune Constantin. În acest caz nivelul maxim va fi atins în 2019/2020, când sprijinul va fi în cuantum de 245,2 euro/ha.
„Am introdus plata diferenţiată, care va intra în vigoare nu din 2014, ci din 2015, ca să punem în valoare, să stimulăm fermele medii, cele care sunt între 5 şi 60 ha. Acestea vor primi gradual (5-30 ha, 30-60 ha) o plată mai mare decât cei care au până în 5 ha sau cei care au peste 60 ha, motivul fiind acela că vrem să-i stimulăm pe cei care au între unu şi cinci hectare să se asocieze şi în felul acesta să beneficieze de o plată ceva mai mare“, a declarat ministrul Agriculturii.
În România există circa 800.000 de ferme care deţin între 1 şi 5 ha. Începând cu 2015, sistemul plăţilor pe suprafaţă se modifică, pentru că se aplică modificările incluse în reforma PAC privind condiţia de înverzire şi plata redistributivă, 30% din plata totală fiind condiţionată de pachetul de înverzire. Acesta presupune respectarea a trei condiţii, cum ar fi rotaţia culturilor (minimum două culturi pe suprafeţele mici şi minimum trei pe suprafeţele mari), păstrarea suprafeţelor cu pajişti, fiind introdusă şi zona rămasă nelucrată, care trebuie să fie în primii ani de 5%, după care creşte la 7%. Această zonă poate rămâne nelucrată sau cu anumite culturi proteice sau cu perdele forestiere, culturile proteice fiind definite de regulamentul european.
LAPAR nu e de acord cu măsura MADR
Deşi ministrul Agriculturii se laudă că a obţinut acordul tuturor asociaţiilor de agricultori în ceea ce priveşte plata diferenţiată a subvenţiilor, membrii LAPAR afirmă că nu susţin această decizie. Mai mult, se plâng chiar că nici măcar nu au putut discuta cu oficialii de la minister.
„În momentul în care am afirmat că nu suntem de acord, (ministrul Agriculturii – n.r.) a sistat orice discuţie şi a spus că acestea sunt «discuţii politice», a declarat Francisc Bodo, reprezentantul LAPAR, după întâlnirea de la Ministerul Agriculturii cu producătorii.
Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR, prezent şi el la minister, spune că oricum nu se mai poate face nimic, pentru că decizia este ca şi luată. În ceea ce priveşte acordarea diferenţiată a ajutorului pentru agricultori, i se pare greu de aplicat, pentru că sunt foarte multe variante, în funcţie de numărul de hectare. Oricum, „este o valoare foarte mare care se acordă celor până în 30 ha“, declară Bazon.
Dacă în ceea ce priveşte nivelul ajutorului pentru următorii ani situaţia s-a lămurit, faţă de înverzire lucrurile, teoretic cel puţin, rămân în continuare neclare. Motivul: nu se ştiu încă ce plante intră la oleaginoase, după cum afirmă Bazon.
„Din 2015 se aplică înverzirea; din păcate nu ştim ce plante intră la oleaginoase, nu ştim dacă este vorba de soia. Aceasta ne creează îngrijorare pentru că fermierii care nu au înverzire pierd foarte mulţi bani. Nu pot fi în competiţie cu cei care îi primesc“, a declarat vicepreşedintele LAPAR.
Cine aduce bani la buget?
Cât despre impulsionarea asocierii, Bazon spune că nici vorbă de aşa ceva, ci mai degrabă de o fragmentare a exploataţiilor existente deja.
„Fermele cu 5-30 ha beneficiază de foarte multe facilităţi la buget, însă banii sunt aduşi de fermele comerciale. Ne vom trezi că mulţi care au terenul în arendă vor strânge terenurile de la rude pentru a face 5-30 ha şi vor fragmenta exploataţiile existente deja. S-a renunţat la plafonare, dar noua schemă nu susţine în niciun caz fermele medii“, afirmă Bazon.
Nici Bodo nu este de acord cu atenţia de care se bucură fermele de familie din partea Ministerului Agriculturii, date fiind realităţile agriculturii româneşti, cu totul altele decât cele din Occident.
„Noi trebuie să pornim de la realităţile agriculturii româneşti din ziua de astăzi. (…) În Europa de Vest există o orientare în acest sens, de a susţine fermele medii, (…) dar la cultura mare fermele acestea de până în 30 ha nu asigură, în condiţiile României, nici măcar un venit mediu pe economie, într-un an. (…) Ele nici măcar nu au dimensiune comercială. Banii destinaţi agriculturii nu trebuie orientaţi către investiţiile într-un sector care să contribuie la generare de bunăstare pentru întreaga economie?“, a precizat Bodo.
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, susţine chiar că această politică a Ministerului Agriculturii are mai mult „scop politic, electoral“ şi în niciun caz nu încurajează exploataţiile care aduc bani la buget.
CATAR aşteaptă rezultatele
Preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), Alin Buzescu, afirmă că cei pe care îi reprezintă sunt de acord, în principiu „cu partea care încurajează asocierea pe suprafeţe mici, rămâne însă de văzut cum va funcţiona acest mecanism“. Membrii confederaţiei au susţinut plăţile cuplate prin PNDR care să stimuleze diversitatea, în timp ce ministerul a mers pe redistribuire, mai spune Buzescu.
„Să vedem ce viziune are ministerul, ce buget disponibil, care este numărul de beneficiari, care sunt suprafeţele reale. Piaţa e în foarte mare schimbare, străinii au cumpărat foarte mult pământ prin intermediari, acum se fac tranzacţii…, se va modifica structura proprietăţii“, a precizat Buzescu.
Ioana GUŢE