RomAgroTec, la a VIII-a ediţie – suntem departe de lumea dezvoltată
„România are un parc de aproximativ 175.000 de tractoare. Anul trecut s-au vândut pe piaţă numai 1.500 de bucăţi. În acest ritm rezultă că, pentru înnoirea întregului parc, ar fi necesari peste 100 de ani. Acest lucru depinde de legislaţie şi finanţare care, în România, este ultima spiţă la căruţă“,
a declarat Arnaud van Strien, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), totodată director general al IPSO Agricultură, la inaugurarea RomAgroTec, Expoziţie Internaţională de Agricultură şi Utilaje Agricole, ajunsă la a VIII-a ediţie.
În opinia sa, dacă nu vor beneficia de un sprijin substanţial, dacă fermierii nu vor avea acces la finanţare şi fonduri europene, ei nu-şi vor putea cumpăra maşini şi utilaje agricole performante.
La eveniment au fost invitaţi Adrian Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deputatul Culiţă Tărâţă, deţinătorul celei mai mari ferme din Europa, senatorul Petre Daia, preşedintele Comisiei de Agricultură, Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei de Agricultură din cadrul Preşedinţiei României, Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Tudorel Ţone, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Giurgiu.
Târgul pentru agricultori RomAgroTec s-a desfăşurat pe locul devenit tradiţional, situat între localităţile Şindriliţa şi Lilieci, din judeţul Ialomiţa. Au participat 68 de firme binecunoscute, printre care ITC, Mecanica Ceahlău, Semănătoarea, Valtec, Myo-o, Agriromex, MAT Craiova şi altele.
Banca, principalul partener
„Fac un apel la dumneavoastră, fermierii, să nu mai spuneţi tot timpul că în agricultură nu se câştigă, se pierde, e greu, e vai şi amar. În acest fel va fi foarte greu să convingeţi un bancher să vă acorde credite. Iar fără finanţare, absorbţia fondurilor europene se face foarte greu. Principalul dumneavoastră partener lucrativ nu este nici Ministerul Agriculturii şi nici Guvernul României, ci banca. Prin parteneriat cu banca, lucrurile pot merge excelent“, a afirmat Adrian Rădulescu.
Pe de o parte, domnia sa consideră că, în realitate, activitatea agricolă făcută profesionist aduce satisfacţii. Drept dovadă că agricultura nu merge chiar aşa de prost cum spun unii: singurele maşini care nu s-au ieftinit sunt cele agricole.
Pe de altă parte, s-a arătat supărat pe partenerii de guvernare şi din opoziţie pentru că îşi aruncă vorbe urâte şi neglijează aportul fiecăruia la dezvoltarea agriculturii care începe să arate bine. Conform celor spuse, procesul de modernizare a început în anul 2001. De atunci s-au perindat la conducerea ţării mai multe partide care au contribuit fiecare.
Necesitatea unui consens politic
„Într-o lume care se grăbeşte, criza alimentară se accentuează de la o zi la alta. Consumul de cereale creşte anual cu 50 milioane de tone, în timp ce suprafeţele cultivate se reduc. În acest context, problematica agriculturii româneşti este deosebit de complexă şi de dură. Până nu va exista consens, voinţă politică din partea tuturor partidelor, chestiunile cu care ne confruntăm nu se vor rezolva“, a spus Culiţă Tărâţă.
În opinia sa, fiecare partid care a venit la guvernare a ajutat sporadic agricultura, în funcţie de interesul manifestat la alegeri. Marele fermier a afirmat că trebuie să recunoaştem că s-au făcut câţiva paşi, dar foarte puţini, faţă de potenţialul pământului şi suprafaţa agricolă, faţă de potenţialul intelectual pe care România încă îl mai deţine.
Tărâţă şi-a exprimat dorinţa reînfiinţării unor forme de învăţământ, precum şcolile profesionale şi postliceale în domeniul agricol.
Birocraţia, frână în calea dezvoltării
Nicolae Sitaru a susţinut că fermierii au nevoie de parteneri cum ar fi comercianţii de maşini şi utilaje agricole şi băncile.
„Însă mai avem nevoie ca birocraţii din România să înţeleagă, măcar acum, în ceasul al 12-lea, că dezvoltarea agriculturii este foarte importantă pentru noi toţi, pentru economia ţării. Din păcate, există funcţionari care încă mai pun bariere în calea acestei dezvoltări, care consideră că banii veniţi de la Uniunea Europeană ni se dau de la ei şi ţin fermierii pe la uşile lor, fără a-i ajuta la întocmirea proiectelor. Vă spun sincer că această birocraţie ne descurajează să mai accesăm fonduri europene“, a conchis preşedintele LAPAR.
Traian DOBRE
Da stimabililor aveti mare dreptate dar din moment ce bancile dau din colt in colt in momentul in care te duci sa ceri finantare pentru achizitionarea de utilaje si iti cere dobinda dubla la imprumutul acordat cine credeti ca e nebunul care isi baga pielea in saramura pentru asa ceva. La acesarea fondurilor europene aceiasi schema cu datul din colt in colt si timpenia din capul conducatorilor nostri cu punctajul pentru aprobarea proiectului. Nicaieri in UE nu se cere asa ceva.