Renasc speranţele la Bruxelles
Statele membre urmează să deţină întreaga responsabilitate a cultivării organismelor transgenice pe teritoriul lor.
La mijlocul lunii iulie, Comisia Europeană a propus să li se confere statelor membre ale Uniunii Europene libertatea de a permite, restricţiona sau interzice cultivarea organismelor transgenice (OMG) pe o porţiune sau pe întreaga suprafaţă a teritoriului lor. Păstrând neschimbat sistemul de autorizare OMG al UE, bazat pe date ştiinţifice, pachetul adoptat constă dintr-o Comunicare, o Recomandare nouă, referitoare la coexistenţa culturilor MG cu cele convenţionale şi/sau ecologice, precum şi dintr-un proiect de Reglementare, care propune o modificare a legislaţiei OMG. Noua Recomandare referitoare la coexistenţă le permite statelor-membre să aibă mai multă flexibilitate, în funcţie de condiţiile de la nivel local, regional şi naţional, în momentul adoptării măsurilor de coexistenţă. Reglementarea propusă amendează Directiva 2001/18/EC, care permitea statelor membre să interzică sau să restricţioneze cultivarea organismelor transgenice pe teritoriul lor.
Un demnitar şi o decizie înţeleaptă
Comisarul responsabil pentru politicile privitoare la sănătate şi consumatori, John Dalli, a spus: „În martie 2010, Comisia a promis că, până la sfârşitul verii, va prezenta o propunere cuprinzătoare referitoare la politica noastră viitoare în privinţa cultivării organismelor MG. Astăzi, ne îndeplinim această promisiune. Măsurile concrete adoptate astăzi le vor permite statelor membre să ia decizii în privinţa cultivării organismelor transgenice. Experienţa acumulată până acum în domeniul cultivării acestor organisme demonstrează faptul că statele membre au nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-şi organiza sistemele de coexistenţă dintre OMG şi alte tipuri de culturi, cum ar fi cele convenţionale şi cele ecologice.“ Comisarul a adăugat: „Acordarea unei libertăţi autentice, pe alte baze decât pe evaluarea ştiinţifică a riscurilor legate de sănătate şi de mediu, impune, de asemenea, şi o modificare a legislaţiei actuale. Subliniez faptul că sistemul de autorizare care se află în vigoare pe tot teritoriul Uniunii Europene şi care are o bază ştiinţifică solidă rămâne valabil în întregime.“ În încheiere, a afirmat: „Acest lucru înseamnă că existenţa unui sistem foarte amănunţit de evaluare a siguranţei şi a unui sistem de monitorizare consolidat constituie priorităţi în cultura organismelor transgenice şi sunt, prin urmare, nişte obiective pe care le urmărim cu multă hotărâre. Comisia s-a angajat să întreprindă acţiuni în acest sens înainte de sfârşitul anului.“
Acum avem o abordare mai flexibilă a cultivării
Sistemul de autorizare strict, care există deja şi care se bazează pe date ştiinţifice, pe siguranţă şi pe alegerea consumatorului, va rămâne neschimbat.
Odată cu acordarea acestei noi libertăţi statelor membre în privinţa deciziilor de a cultiva OMG, s-a transmis un semnal puternic cetăţenilor, în sensul că Europa ţine cont de preocupările acestora – care pot varia de la o ţară la alta – în ceea ce priveşte organismele transgenice. Noua abordare urmăreşte menţinerea unui echilibru corect între păstrarea unui sistem de autorizare al UE şi libertatea statelor membre de a decide să cultive sau nu organisme MG pe teritoriul lor. Propunerea apare în urma liniilor directoare politice prezentate de preşedintele Barroso în luna septembrie 2009. Includerea acestei libertăţi în cadrul legislativ privitor la OMG ar trebui să permită sistemului de autorizare a organismelor transgenice să funcţioneze eficient. Ca un prim pas în cadrul legislaţiei actuale, Recomandarea recentă, care conţine liniile directoare referitoare la crearea măsurilor naţionale de coexistenţă, înlocuieşte Recomandarea din 2003.
Recomandarea anterioară făcea o corelare directă între stabilirea măsurilor de coexistenţă şi respectarea pragului de 0,9% legat de etichetarea ca MG a alimentelor, furajelor sau produselor destinate procesării directe. Statelor membre li se recomandă să-şi limiteze măsurile de coexistenţă (de exemplu distanţele dintre câmpurile MG şi cele non-MG) la respectarea procentului de 0,9% prezenţă MG în celelalte culturi.
Experienţa dobândită în ultimii ani arată faptul că pierderile potenţiale de venit, pentru producătorii non-MG – cum ar fi cei care fac agricultură ecologică şi, uneori, agricultorii convenţionali – nu ţin numai de depăşirea pragului de etichetare. În unele cazuri, prezenţa organismelor transgenice în anumite produse alimentare poate afecta activitatea unor agenţi economici care ar dori să le comercializeze ca produse care nu conţin OMG.
Recomandări permisive
Liniile directoare neobligatorii, cuprinse în noua Recomandare referitoare la coexistenţă, reflectă mai bine posibilitatea prevăzută în legislaţia actuală (Articolul 26 din Directiva 2001/18/EC), şi anume aceea ca statele membre să adopte măsuri prin care să evite prezenţa neintenţionată a organismelor transgenice în culturile convenţionale şi ecologice. Acest lucru permite totodată stabilirea unor măsuri care urmăresc limitarea conţinutului OMG din alimentele şi furajele convenţionale la niveluri sub cel de etichetare, de 0,9%. De asemenea, noua Recomandare clarifică faptul că statele membre pot să-şi stabilească „zone fără OMG“, oferind o îndrumare mai bună acestora, în sensul abordărilor care pot fi adoptate pentru asigurarea coexistenţei. Biroul European pentru Coexistenţă va continua să elaboreze, împreună cu statele membre, bune practici de coexistenţă, precum şi linii directoare tehnice privitoare la aspecte legate de acest domeniu.
Siguranţă legislativă pentru viitor
Propunerea de revizuire a Directivei 2001/18/EC are ca scop obţinerea unei siguranţe legislative pentru statele membre, în momentul în care acestea vor decide să cultive OMG pe alt fundament decât cel al evaluării ştiinţifice a riscurilor de sănătate şi de mediu. În acest sens, Comisia propune includerea unui articol nou (26 b), care se va aplica tuturor organismelor transgenice care vor fi autorizate pentru cultivare în Uniunea Europeană, fie în cadrul Directivei 2001/18/EC, fie în cadrul Reglementării (EC) nr. 1829/2003. Statele membre vor putea să interzică sau să restricţioneze cultivarea organismelor transgenice pe o porţiune a teritoriului lor sau pe întreg teritoriul lor, fără a se mai recurge la clauza de salvgardare. Deciziile lor nu vor avea nevoie de autorizarea Comisiei, însă statele membre vor trebui să le informeze pe celelalte, precum şi Comisia, cu o lună înainte de a adopta măsurile respective. De asemenea, statele-membre vor fi obligate să respecte principiile generale ale Tratatelor şi ale Pieţei unice şi să fie consecvente cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii Europene.
În acelaşi timp, sistemul de autorizare al Uniunii Europene, bazat pe evaluarea ştiinţifică a riscurilor asupra sănătăţii şi mediului, va fi păstrat şi îmbunătăţit, asigurând astfel protecţia consumatorilor şi funcţionarea pieţei interne a seminţelor de consum MG şi non-MG, precum şi a alimentelor şi furajelor MG.
Propunerea legislativă va fi adoptată prin codecizie cu Parlamentul European şi Consiliul Europei.
Informaţii suplimentare:
MEMO/10/325
http://ec.europa.eu/food/food/biotechnology/index_en.htm