cemrom doloflor

Îndemn la raţiune

Share Button

– Prima mlădiţă de plantă modificată genetic avea să vadă lumina zilei într-unul din laboratoarele gigantului mondial MONSANTO. În jurul acestei descoperiri epocale se nasc de acum şi legende, dar realizatorul ei, celebrul savant Robert T. Fraley, a trăit în acea clipă satisfacţia împlinirii unui vis care, în timp, ar putea scoate din foamete cel puţin 60% din populaţia Terrei.

– Descoperirea a generat o competiţie infernală, în primul rând între companiile americane care aveau să pună în mişcare acel tun genetic de descompunere în particule mirifice a componenţei genomului bobului de soia, porumb, sfeclă de zahăr, orez, tomate, inclusiv a bobului de cartof.

– Fapt este că numai în curs de 16 ani, plantele transgenice au cunoscut o extindere fără precedent în istoria agriculturii mondiale, ocupând astăzi 134 milioane hectare. Oamenii de ştiinţă din România au fost primii dintre cercetătorii europenii care au reuşit să determine autorităţile să opteze pentru asimilarea acestui progres ştiinţific fără egal în agricultura mondială. Rând pe rând a intrat în sfera de cercetare a institutelor şi staţiunilor ştiinţifice comportamentul unor plante transgenice care puteau transforma România într-un cap de pod al geneticii agricole europene. Cum era şi normal, plantele spre care s-au îndreptat studiile au fost soia şi porumbul, culturi care erau pe punctul de a face din România cel mare furnizor de produse transgenice al Europei.

– Ceea ce a urmat după aderarea la Comunitatea Europeană se ştie. Autorităţile române au îngenuncheat în faţa deciziei absurde a politicienilor europeni, eliminând din cultură toate plantele care puteau scoate agricultura din colapsul economic în care se zbate, cu deosebire în ultimii cinci ani.

– Spre cinstea lor, oamenii de ştiinţă şi fermierii români, reuniţi în jurul Asociaţiei Biotehnologilor din România, nu au abdicat de la ideea readucerii în agricultură a celui mai mare progres ştiinţific genetic al zilelor noastre, reuşind să-şi expună punctul de vedere într-o luptă inegală cu susţinătorii obscurantismului. Dovadă a reuşitei lor o reprezintă şi ultima decizie a Comisiei Europene, care pare să fi făcut o mutare de nouăzeci de grade în materie de genetică agricolă. Faptul că geneticienii români organizează astăzi, la Staţiunea de Cercetare din Lovrin, cea de-a doua ediţie a „Zilei Biotehnologiilor Agricole“ are semnificaţia unei victorii ce deschide agricultorilor români o şansă inegalabilă în depăşirea colapsului economic care ameninţă cu distrugerea.

Redacţia

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.