REGIO 2014-2020 – radiografia utilizării fondurilor europene de către primării și consilii județene

Din câtă funcționărime, scuzați termenul, se găsește la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, bașca bine plătită, având în vedere că vehiculează fonduri europene (vezi sporurile de până la 50% aplicate la salariul de bază), la nivel național nu se găsește o situație centralizată a contractelor semnate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Așa că ne-am asumat noi această muncă de Sisif și am realizat, utilizând datele publice ale agențiilor de dezvoltare regionale, o statistică aproximativ corectă, având în vedere că cifrele sunt în permanentă dinamică, schimbându-se de la o lună la alta. Astăzi ne vom referi doar la proiectele contractate de autoritățile publice, sector în care există, pe alocuri, o oarecare inerție comparativ cu mediul privat.

O incursiune printre cifre ne arată că interesul cel mai mare al primăriilor și consiliilor județene este pentru infrastructura rutieră, unde s-au obținut proiecte în valoare de 9,5 miliarde lei pentru reabilitarea drumurilor județene și pentru investițiile denumite generic reabilitarea termică a blocurilor de locuințe ori a clădirilor publice, cu un volum al lucrărilor de 6,8 miliarde de lei. Pe regiuni de dezvoltare, remarcăm un plus pentru Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Muntenia, acestea având și cel mai mare număr de contracte de finanțare semnate. Astăzi am realizat o situație comparativă între regiuni, pe fiecare dintre axele disponibile pentru autoritățile publice locale.

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

În cadrul acestei axe, autoritățile publice centrale și locale au avut posibilitatea să acceseze fonduri pentru toate tipurile de clădiri publice (spitale, clădiri de învățământ, administrative, policlinici, penitenciare etc.) pentru eficientizare energetică, respectiv îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitorilor, reabilitatea instalațiilor de încălzire, sistemelor de ventilare și climatizare, achiziția de echipamente noi. De asemenea, primăriile din mediul urban, în parteneriat cu asociațiile de proprietari, au putut depune proiecte în același scop, eficientizarea vizând clădirile rezidențiale (blocuri de locuințe). Axa a permis și achiziția, extinderea și înlocuirea sistemelor de iluminat public din mediul urban în special. La nivelul întregii țări, suma contractată (lucrări în curs de execuție) este de 6,8 miliarde de lei. Cele mai multe proiecte, cu cele mai mari valori, au fost obținute de regiunea Nord-Vest (151), București-Ilfov (125) și Vest (124) și vizează reabilitatea termică a clădirilor rezidențiale (blocuri) și publice, în special grădinițe, școli, spitale.

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Acest instrument financiar a fost rezervat pentru trei tipuri de intervenții: transportul public urban, reconversia terenurilor abandonate și rețeaua de învățământ. Pentru transportul urban s-au putut finanța: achiziționarea de material rulant electric, vehicule ecologice, modernizarea liniilor de tramvai, depouri pentru transportul electric, îmbunătățirea stațiilor de transport, realizarea de terminale multimodale, piste pentru bicicliști, parcări,  perdele forestiere de protecție etc.  Primăriile au avut, de asemenea, posibilitatea să transforme zonele degradate din orașe în perimetre de agrement și petrecere a timpului liber (alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, spații verzi, zone pentru sport, locuri de joacă pentru copii, zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, modernizare străzi adiacente) sau să investească în clădiri destinate activităților educative, culturale sau recreative. O ultimă prioritate a constat în construcția/ reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii pentru educația timpurie antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe), învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice și școli profesionale). Interes pentru aceste tipuri de investiții se vede că a fost manifestat în zona de Vest a țării, regiunile Nord-Vest și Vest conducând detașat și ca număr de proiecte și ca valoare însumată a lor.

Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Cum spune chiar denumirea axei, proiectele au vizat punerea în valoare a patrimoniului cultural din România, prin restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice, restaurarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare, remodelarea plasticii fațadelor, dotări interioare ale clădirilor de patrimoniu (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranța la foc, antiefracție), activități de marketing și promovare turistică. O altă componentă se referă la reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru comunitate. Cum era și de așteptat, cele mai multe proiecte au fost depuse în două dintre cele mai interesante zone sub aspectul patrimoniului cultural național și universal: Nord-Vest, cu Bucovina – 47 de proiecte și Nord Vest și Centru, cu vestitele biserici din lemn – 76 de proiecte. Sud-Muntenia (42 de proiecte) a manifestat, de asemenea, interes pentru zestrea spirituală a țării.

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională

Este măsura care a concentrat cel mai mare volum financiar și cel mai mare interes. Era și cazul, la cum arată infrastructura noastră rutieră. Axa a vizat modernizarea rețelei de drumuri județene care asigura conectivitatea directă (drumuri județene legate direct) sau indirectă (legate de rețea prin intermediul unui drum național modernizat) cu rețeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, realizarea de centuri ocolitoare în marile orașe, noduri rutiere, pasarele pietonale, stații pentru transport public, semnalizări rutiere etc.

La nivel național se află în pregătire (licitații) sau desfășurare (execuție) 115 investiții, cele mai multe în județele din regiunea Nord-Vest (31). Costul lucrărilor este cel mai mare din toate axele, respectiv, 9,5 miliarde lei.

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Măsura a permis investiții pentru: dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructura rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament); crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente; amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică; dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice; marketing și promovare turistică a obiectivului finanțat. Dacă vreți părerea noastră, pentru un domeniu care ar putea juca un rol fundamental în dezvoltarea zonelor rurale, numărul de contracte semnate este dezamăgitor, ca și suma (minoră) investită în turism. Dacă ar fi să enunțăm vreo apreciere, ea se îndreaptă spre Moldova de Nord, care are proiecte cât alte trei regiuni la un loc.

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale

Mecanismul a permis finanțări pentru un domeniu parcă mereu deficitar, poate de aceea este explicabil și numărul rezonabil de proiecte depuse. Prin această măsură s-au putut finanța lucrări de construcție sau reabilitare, extindere, modernizare și dotare a centrelor comunitare integrate socio-medicale, ambulatoriilor de specialitate și a unităților de primiri urgențe. De data aceasta interesul se dovedește a fi echilibrat pentru toate regiunile țării. Acestor proiecte li se adaugă altele gestionate de Ministerul Sănătății și care vizează dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generație.

Axa prioritară 9: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Prin acest instrument financiar s-a putut interveni în infrastructura de educație, despre care mereu auzim că „este la pământ“, deși pe parcursul anilor au fost infuzii masive de capital din fonduri europene, naționale, județene și locale. Proiectele depuse au vizat construirea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și echiparea creșelor, grădinițelor, școlilor gimnaziale, liceelor tehnologice, unităților de învățământ profesional și universităților. În afară de investițiile desfășurate de primării (expuse în tabelul de mai jos), Ministerul Educației a semnat contracte de finanțare în sumă de cca 180 de milioane lei/regiune pentru un program național de construire grădinițe și școli.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email