AFIR: de la programe de finanțare la digitalizare

Share

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR a venit cu vești bune pentru fermieri în anul 2021: prelungirea pentru finanțare a Măsurii 6.1. – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din diaspora, ce are ca scop principal de a ajuta tinerii fermieri în exploatarea pentru prima dată a unor teritorii agricole. Astfel, tinerii au avut o perioadă mai lungă de pregătire a demersurilor pentru beneficierea de fonduri nerambursabile în valoare de 50.000 euro. Până la ora actuală au fost depuse aproximativ 188 dosare de cereri de finanțare.

În acest sens, directorul general AFIR, Mihai Morar, a precizat că beneficiarii Măsurilor 6.1. – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din diaspora, 6.2. – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3. – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, 19.1. – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, în anul 2021, în urma contextului pandemic Sars-Cov-2, pot solicita agenției recunoașterea cererii de renunțare la contractul de finanțare. „Beneficiarii au un termen limită de depunere a tranșei a doua de plată. O bună parte dintre ei și-au asumat niște obligații în planurile de afaceri. Dacă vorbim despre activitatea turistică, un an de zile beneficiarul a prezentat la AFIR un plan de afaceri cu niște obiective pe care și le-a propus pentru a le realiza. Beneficiarul primește 75% din valoarea sumei contractului de finanțare, urmând ca după 36 luni, în momentul în care vine cu tranșa a doua, să demonstreze că a atins acele obiective. Evident, turismul din cauza pandemiei nu a funcționat, beneficiarii nu au putut să-și atingă obiectivele, motiv pentru care s-a găsit soluția de a permite suspendarea contractului de finanțare pentru o perioadă. Vorbim de o «înghețare» în care și comisia europeană și-a dat un acord“, ne-a declarat Mihai Morar.

O altă măsură de care pot dispune tinerii fermieri este 4.2. – Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, la care au fost alocate 12,9 milioane de euro. Aceștia pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru construcții, echipamente, magazin online, marketing/ publicitate și alte proiecte de promovare pe piața agricolă. Iar criteriile de selecție prin care fermierii sunt supuși este crearea lanțurilor alimentare integrate, respectiv integrarea sistemelor de colectare, procesare și comercializare, realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată, asocierea în cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producători, potențialul agricol al zonelor.

Noile tendințe

În urma contextului pandemic Covid-19, AFIR s-a adaptat unor noi metode de lucru pentru a respecta normele sanitare. De aceea, în anul 2021 instituția a dezvoltat mai mult planul de digitalizare. Astfel, autoritățile AFIR au început să accepte și să promoveze semnătura digitală, fluxul documentelor a devenit mai accelerat, iar prezența fizică nu mai e obligatorie. De aceea fermierii pot să depună cereri de finanțare și online. Un alt obiectiv al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru anul 2021 este atingerea unui grad de absorbție a contractelor de finanțare de la 70% la o creștere de 90%. În anul 2019 bugetul de care au dispus fermierii a fost de 5,8 mld lei, iar pentru anul 2020 – 8,04 mld lei. 2,4% mld din volumul bugetului AFIR a fost folosit pentru partea de funcționare a instituției AFIR. Din anul 2008 AFIR împreună cu Uniunea Europeană sprijină agricultorii pentru o dezvoltare echitabilă pe piață la nivel național și internațional, dezvoltare rurală și asigurarea consumatorilor cu provizii. De aceea atât pentru agricultori cât și fermieri s-au creat 2 fonduri europene conform Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind piața comună agricolă. FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole și pentru plățile directe către agricultori în contextul Politicii Agricole Comune și FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Liliana POSTICA