cemrom doloflor

Recomandările Curţii de Conturi europene

Share Button

Punerea în practică a Regimului Unic de Plată a dus la apariţia şi a câtorva elemente „contestabile“.

De o manieră generală, Curtea de Conturi europeană a concis că Regimul Unic de Plată a contribuit la realizarea obiectivelor PAC, în special a celor legate de încurajarea exploataţiilor agricole de a răspunde mai bine cererii pieţei, precum şi de susţinerea globală a venitului din sectorul agricol.

Concluziile generale ale auditului au scos însă în evidenţă şi o serie de deficienţe, astfel:

– Definirea beneficiarilor – persoane sau entităţi care nu au nicio activitate agricolă sau care desfăşoară o activitate marginală pot beneficia de plăţi unice.

– În anumite state, apariţia de noi exploataţii în sectorul agricol este îngreunată din cauza condiţiilor actuale referitoare la acordarea drepturilor unice de plată.

– Definiţia noţiunii de teren eligibil pentru ajutorul venit din partea UE şi activitatea agricolă eligibilă sunt elemente foarte vag explicate. Exploataţiile agricole pot primii plăţi fără a realiza activităţi de întreţinere, neexistând, în prezent, nicio legătură directă între nivelul ajutorului şi costul suportat pentru menţinerea terenului în bune condiţii agricole şi de mediu.

– Circa 20 de variante de plăţi unice se aplică momentan în UE. În cazul principalei variante (modelul istoric), nivelul ajutorului este calculat pe baza producţiilor obţinute de exploataţiile agricole în perioada 2000-2002. În timp, plăţile au fost disociate de condiţiile exploataţiilor actuale din diferite regiuni (Luxemburg a optat pentru varianta „model hibrid static“).

– De plăţile directe profită câţiva mari beneficiari.

Recomandările Curţii de Conturi

Pornind de la aceste elemente, Curtea a formulat câteva recomandări Comisiei Europene care trebuie să ţină cont de ele pentru a garanta o mai bună gestionare a Regimului de Plată Unic, respectiv:

– Acordarea ajutorului numai către exploataţiile agricole „în activitate“.

– Definirea terenurilor eligibile şi a activităţilor agricole de o manieră mai precisă. Excluderea activităţilor care nu contribuie la creşterea productivităţii agricole, precum şi a parcelelor de teren care nu sunt utilizate în scop agricol.

– Să se ţină cont de costul activităţilor care contribuie de o manieră pozitivă la conservarea şi ameliorarea mediului.

– Calcularea valorii drepturilor, ţinând cont de realitatea din teren existentă în diferite regiuni ale UE.

– O repartizare mai echilibrată a ajutorului între diferitele exploataţii agricole ale UE-27.

Regimul Unic de Plată a demonstrat că funcţionează ca un instrument de susţinere a venitului de bază al agricultorilor, foarte eficace, fără a împiedica exploatanţii să ia deciziile referitoare la producţie, pe baza semnalelor venite de pe piaţă. Acest lucru se întâmplă ca urmare a decuplării ajutorului de producţie. Pentru a fi eligibili, beneficiarii, parcelele şi activităţile trebuie să îndeplinească condiţiile clar definite prin regulamentul Consiliului şi compatibilităţile cu regulile OMC, adică aceste condiţii nu sunt legate de realizarea factorilor de producţie.

Aplicarea principiului subsidiarităţii pentru alegerea unui model funcţional, precum şi utilizarea, într-o anumită măsură, a referinţelor istorice pentru repartizarea plăţilor au fost judecate ca fiind necesare pentru a permite o mai bună adaptare la regimul plăţilor la nivel regional/naţional. A fost avută în vedere şi tranziţia de la sistemul ajutoarelor cuplate la cel al ajutoarelor decuplate de producţie, pe parcursul a câţiva ani.

Regimul Unic de Plată contribuie şi la furnizarea serviciilor publice de bază. În ceea ce priveşte serviciile publice de mediu, relaţiile între regimul plăţilor şi regulile de condiţionalitate sunt de o importanţă crucială. Fără a se substitui legislaţiei europene sau naţionale de mediu, care se aplică de către agricultori, regimul plăţilor şi condiţionalitatea ajută exploataţiile să se integreze mai bine, faţă de preocupările legate de mediu, în activităţile lor zilnice.

Comisia trebuie să reexamineze şi să amelioreze anumite elemente ale regimului de susţinere înainte de a creşte valoarea adăugată şi calitatea, aşa cum s-a prevăzut în comunicatul Comisiei referitor la noua PAC, care acoperă numeroase probleme ridicate de Curtea de Conturi.

Regimul Unic de Plată este un regim decuplat de producţie. În acest caz, un exploatant nu poate fi considerat că nu întreprinde nicio activitate agricolă pentru simplul motiv că el nu este obligat să menţină un anumit nivel al producţiei. Unul dintre elementele de consolidare a ajutorului, menţionat în comunicarea viitoarei PAC, constă într-o mai bună canalizare a ajutorului către agricultorii activi.

O altă recomandare a Curţii de Conturi constă în faptul că parcelele nonagricole trebuie să fie excluse de la plăţi, iar activităţile agricole eligibile nu trebuie să fie legate de nivelul producţiei. Regulile „cutiei verzi“ din negocierile cu Organizaţia Mondială a Comeţului nu admit ca susţinerea decuplată, cum este cazul plăţii unice, să fie legată de nivelul producţiei.

În ceea ce priveşte conservarea activă a „valorii de mediu a terenului“, Comisia este angajată în găsirea de piste care să permită consolidarea performanţelor de mediu ale Politicii Agricole Comune.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.