fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Războiul hypermarketuri – producători locali. Laptele românesc, nicio șansă în fața concurenței străine

Share Button

lapte-ueÎn ultimele luni se tot vorbește cum și ce trebuie făcut ca produsele românești să fie promovate în marile lanțuri de supermaket-uri. Toată lumea vorbește cu toată lumea – autoritățile cu producătorii, producătorii cu sindicatele din agricultură, sindicatele cu societatea civilă și tot așa… Dar până acum nu s-a întâmplat nimic concret. De fapt, toată lumea așteaptă legea prin care marile magazine să fie obligate să vândă mărfuri alimentare produse în România. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc simple.

De ani de zile fabricile de prelucrare a laptelui fac importuri la foc automat în detrimentul mărcilor autohtone care de-abia supraviețuiesc în fața „cuceritorilor“ din Vest. Dar mai există o șansă odată cu intrarea în vigoare a noii legi a ambalajelor pentru produsele lactate, lege care spune că eticheta „Produs românesc“ pentru lapte se va folosi doar dacă materia primă provine 100% din fermele autohtone. Dar chiar și așa piața autohtonă este și va fi invadată de lapte din import. Tocmai de aceea ministrul Agriculturii Achim Irimescu a cerut ambasadelor României din Polonia și Ungaria să verifice modul în care sunt trimise spre țara noastră cantități mari de lapte ieftin. „Producătorii mici vând cu 60 de bani litrul și nu cred că au vreo șansă să supraviețuiască mult timp, vinzi în pierdere, un an doi, recent mi s-a adus în vedere faptul că în zona Brăilei s-a aruncat laptele pe câmp. Este extrem de grav. Cu toții ne întrebăm cum este posibil ca laptele adus tocmai din Polonia să fie comercializat cu 19 eurocenți“, a declarat recent Achim Irimescu. Asta înseamnă că laptele din Polonia este vândut fabricilor cu aproape 90 de bani pe litru. Dar în România laptele este mai ieftin doar în aparență – 60 de bani, la care se adaugă prețul analizelor și al transportului, iar la poarta fabricii ajunge să coste un leu și 10 bani. Iar acesta ar fi motivul pentru care consumatorii români preferă laptele de import.

Cel mai scump lapte…

Culmea e că, în timp ce fermierii români lucrează în pierdere, avem printre cele mai mari prețuri din Europa cu materie primă importată. Laptele se vinde la noi cu 4 lei litrul, în timp ce în țările vecine laptele e mai ieftin cu circa 1 leu. Și tocmai pentru că prețul laptelui în România la raft depășește media europeană, ministrul Achim Irimescu crede că sunt necesare măsuri de sprijin pentru producători, inclusiv o subvenție pentru colectare. „Trebuie să găsim o soluție împreună cu Comisia Europeană să putem acorda subvenții pentru colectarea laptelui. Este o criză europeană pe piața laptelui, însă în România se simte mult mai puternic din cauza diferenței de competitivitate între producătorii români și cei din statele din Vest. Prețul la raft este unul dintre cele mai mari din UE, dar laptele la fermier este foarte ieftin. În nordul țării producătorii sunt nemulțumiți pentru că au ajuns să comercializeze laptele cu 60 de bani“, a explicat Irimescu. Acesta a ținut să atragă atenția că există suspi­ciuni că producătorii de lapte din anumite state beneficiază de mecanisme de susținere. „Vom verifica aceste aspecte, dar cert este că așa arată cifrele. Producătorii români vând laptele cu 60 de bani litrul și nu au cum să supraviețuiască. Este ușor de falimentat o fermă, dar mult mai greu să repornești o unitate de producție“, a arătat Irimescu. Mai mult, ministrul spune că producătorii din România nu pot concura de la egal la egal cu cei europeni din cauza lipsei infrastructurii de transport, dar și pentru că producătorii europeni au în spate decenii de subvenționare masivă, sunt mult mai bine organizați și, deci, mult mai eficienți.

E concurență, dar neloială

Cum s-a ajuns aici? Și nu vorbim doar de produsele lactate, ci de toate produsele agriculturii românești. Simplu… Totul pleacă de la faptul că piața comunitară, de fapt, nu e liberă pentru că mecanismele economiei de piață nu mai funcționează de ceva vreme. Pentru că majoritatea statelor dezvoltate din UE subvenționează la greu companiile private inclusiv cele agricole, sub pretextul „ajutoarelor“ pentru depășirea crizei. Se știe că, în general, unele state comunitare subvenționează „mascat“ fermierii locali, iar la lapte, în particular, după eliminarea cotelor în 2014. „De exemplu, Ungaria acordă 50 de bani pe litrul de lapte comercializat, ceea ce înseamnă foarte mult, iar Polonia subvenționează transportul laptelui“, spune Emil Dumitru, președintele ProAgro. „Chiar dacă românii preferă în marea lor majoritate produsele românești, în acest moment marea problemă este concurența neloială, dar și produsele de o calitatea îndoielnică care vin din țările-mamă ale acționariatului hypermarket-urilor. Problema cu aceste produse este că vin fără taxe de raft, sunt mai ieftine și fac concurență neloială produselor românești“, ne-a mai explicat liderul ProAgro. La rândul său, fostul ministru al Agriculturii și actualul vicepreședinte al ASAS, Valeriu Tabără, ne-a declarat că, într-adevăr, subvențiile mascate sunt o modă în unele state din UE. „Se găsesc aceste forme de intervenție, de sprijin, sub o formă sau alta, mai ales în statele puternic dezvoltate din Uniunea Europeană. Dar, trebuie să spun, vina ne aparține din punct de vedere instituțional, al organizării, dar și a altor factori. De exemplu, unii dintre marii producători agricoli au relații privilegiate cu retailerii și vor să nu se schimbe nimic. Nu vor, de exemplu, să se legifereze vânzarea produselor românești. Lucru, din punctul meu de vedere, absolut incorect. De aici și problemele agriculturii românești de la excesiva polarizare a producătorilor. Cei mari au anumite interese, cei mici nu-și permit nimic…“, ne-a explicat Valeriu Tabără.

Ce este de făcut? 

Ce șanse au ca, într-un final, produsele românești să intre pe rafturile marilor magazine? Tudor Dorobanțu, liderul Federației Sindicatelor din Agricultură „Terra“, ne-a declarat sec că: „Nicio șansă… În perioada imediat următoare produsele românești nu pot intra în supermarket-uri pentru că nu pot fi competitive din multe motive. Dar înainte de asta, în primul rând autoritățile statului trebuie să se îndrepte către producătorul român și să-i creeze condițiile de care are nevoie ca să producă la anumite standarde. Pentru că în acest moment producătorul român este din alt film… El nu are, de exemplu, posibilitatea de a procesa ce produce, nu are posibilitatea de a se asocia într-un mod benefic – și asta pentru că nu are niciun fel de facilități fiscale pentru a deveni mai puternic și mai competitiv în piață. Până acum totul se reduce doar la vorbe… Dar noi vrem să fim mai catolici decât Papa. Statul român nu se implică și asta în timp ce fermierii din UE primesc tot felul de forme de sprijin atât de la guverne, cât și de la autoritățile locale. Adică ei au un fel de socialism, în care statul se implică, iar la noi este un capitalism sălbatic în care producătorul este sufocat de impozite, taxe și tot felul de controale…“, conchide Dorobanțu.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (13.390 tone) în trimestrul I din 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 tone, în timp ce în luna martie s-a majorat cu 62% (4.874 tone), până la 12.734 tone, comparativ cu perioada similară din 2015. Potrivit datelor INS, în trimestrul I din 2016 unitățile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă de 220.011 tone, mai mult cu 9% (18.088 tone) comparativ cu trimestrul I din 2015.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness Nr. 11, 1-15 iunie 2016, paginile 10-11

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.