Războiul cărnii se mută pe teritoriul UE

În numărul trecut scriam despre un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care părea că declară război total anumitor produse din carne. „Ținta“ celor de la OMS – mezelurile, carnea roșie și carnea prelucrată (mici, cârnați ș.a.m.d.), toate acestea fiind, în opinia celor de la OMS, un pericol pentru sănătate. Ei bine, nici nu s-au limpezit bine apele tulburate de raportul OMS, că mai multe organizații pentru protecția consumatorilor din UE fac un raport comun în care semnalează toate neregulile la produsele din carne comercializate în Piața Comună. Și nu sunt puține deloc…

Etichete „greșite“

Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în Uniunea Europeană (UE) nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele corecte. Cu alte cuvinte, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Aceste deficiențe au fost scoase la iveală de către șapte organizații europene de consumatori prin teste efectuate în 2014 și 2015. Astfel, cele șapte organizații membre ale BEUC (Organizația Europeană a Consumatorilor) au analizat o serie de produse alimentare pe bază de carne verificând etichetele, ingredientele și prezența unor aditivi alimentari nedeclarați sau ilegali. Cercetarea a depistat mai multe nereguli, cum ar fi: nume de produse neclare, etichete incomplete care nu menționează, de exemplu, adaosul de apă sau care nu declară procentul de carne din produs, folosirea unor aditivi alimentari ilegali, utilizarea de carne separată mecanic nedeclarată, utilizarea în mod fraudulos a altor specii ca substituent, de exemplu kebab de curcan vândut ca vițel. Cu alte cuvinte, BEUC a descoperit un număr mare de discrepanțe – și în unele cazuri mari diferențe – între ce spuneau etichetele și din ce erau, de fapt, făcute produsele. Etichetele ambigue, inexacte și chiar înșelătoare identificate în teste au dezvăluit necesitatea unei aplicări mai stricte a legislației UE pentru a asigura că informațiile privind produsele alimentare sunt clare și demne de încredere. Acest raport rezumă principalele concluzii din testele membrilor BEUC și prezintă recomandările organizației pentru etichete corecte la produsele din carne.

Afară-i vopsit gardu’…

Raportul BEUC scoate la suprafață ceva ce pare de neimaginat pentru o țară membră UE. Și anume că există situații în care produsele declarate ca fiind dintr-o anumită „carne“ să fie de fapt din alta… În acest sens, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare și înșelătoare. De exemplu, produsul belgian „file american preparat“ este definit ca având un conținut de minimum 70% carne macră tocată de vită sau cal, la care poate fi adăugată o listă limitată de ingrediente. Totuși, producătorii de produse alimentare au găsit modalități „inedite“ de a ocoli legea prin folosirea de nume precum „preparat“ sau „preparatul Chef-ului“. „În timp ce specialitatea belgiană nu trebuie să conțină altceva în afară de carne de vită sau carne de cal, unele produse care sună similar conțineau carne de porc“, a precizat organizația belgiană Test-Achats. Consumatorii pot avea greutăți în a face diferențe între carnea proaspătă și preparatele din carne. Ambele pot arăta la fel, deși diferă ca ingrediente. După cum a fost descoperit de Test-Achats din Belgia și OCU din Spania, modul în care arată produse precum „hamburger“, „carne tocată“ și „moelleux de porc“ poate induce consumatorii în eroare; aceștia cred că achiziționează produse din carne 100%, în timp ce ei, de fapt, cumpără preparate cu conținut scăzut de carne. Asemenea produse sunt în general ambalate în plastic, iar consumatorii trebuie să întoarcă pachetul pentru a vedea lista ingredientelor de pe etichetă. Cazuri confuze similare au fost raportate de Test în Republica Cehă, unde preparate de carne tocată care conțin o serie de ingrediente și aditivi poartă nume foarte asemănătoare cu produsul ceh pentru „carne tocată“ proaspătă.

…și-năuntru leopardu

Organizația olandeză Consumentenbond a testat satay-ul de porc și pui care părea să fie făcut din bucăți întregi de carne. „Testele au arătat că 75% dintre produse conțineau mai degrabă un amestec de bucăți mici de carne și carne tocată“, a precizat Consumentenbond. Tot din documentul BEUC mai aflăm că „În Marea Britanie 40% din preparatele cu carne de miel testate au fost contaminate cu alte tipuri de carne, cum ar fi carnea de vită și de pui. Unele produse nu conțineau un singur gram de miel“. În plus, testele din Belgia au dezvăluit că multe dintre preparatele din carne, precum „ruladă toscană“ și „mușchi de porc afumat în mod tradițional“, au un conținut de carne care variază între 89%-92% și un adaos de apă care este mai mare de 5%, în condițiile în care adaosul de apă nu a fost menționat în descrierea produsului. Potrivit legislației europene, atunci când apa a fost adăugată la produse și preparate din carne care au aspect de felie, porție sau carcasă de carne, și depășește 5% din greutatea produsului finit, numele produsului alimentar trebuie să menționeze apa adăugată. Aceasta, la rândul său, necesită o referință în lista de ingrediente, adică procentul exact de apă adăugată ar trebui să fie etichetat. Iar cu apa au o problemă multe produse din carne comercializate în UE, raportul BEUC scoțând la lumină doar vârful icebergului.

Și la noi?

În România Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC România) membră BEUC a analizat eticheta a 10 tipuri de salam și 20 tipuri de specialități (bacon, șuncă, mușchi file, ceafă de porc, kaizer, jambon și pastramă). Potrivit analizei ingredientelor de la fiecare tip de preparat, au ieșit în evidență următoarele:

„La toate produsele analizate s-a folosit drept conservant nitritul de sodiu (E250) care este un conservant utilizat în industria cărnii, ce împiedică formarea micro­organismelor. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0,0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. La 40% dintre produsele analizate s-a folosit acidul carminic, un colorant roșu strălucitor care se obține dintr-o specie de insecte numită coșenila. Aditivul nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislație, și anume o doză maximă admisă de 100 g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri, precum chorizo“, arată APC. Citind din același document aflăm că:

– La 33% dintre produsele analizate s-a folosit aditivul caragenan (E407) care este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.

– La 33% dintre produsele analizate s-a folosit potențiatorul de gust și aromă – monoglutamatul de sodiu (E621). Acesta provoacă reacții alergice, dureri de cap și de gât, amețeală, greață, diaree și poate bloca asimilarea vitaminei B6 și a calciului.

– La 30% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este apa.

– La 27% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este sarea.

– La 23% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanți: nitratul de sodiu (E250) și nitratul de potasiu (E252). Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate acestor 2 aditivi alimentari.

La sfârșit nu putem decât să ne urăm „Sănătate!“

Bogdan PANȚURU