Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar și polarizarea regional
Potrivit unui studiu GfK realizat în 32 de țări europene, în România venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.
Botoșani, Vaslui, Călărași, la coada clasamentului
Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți, la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș. Astfel, potrivit cercetării, județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europene și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.
Brașov și Sibiu, peste medie
Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu, „stelele“ pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții. Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice și abilități lingvistice, a poziționării geografice centrale, a costurilor mai scăzute față de alte locații și a condițiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului. Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune, se mai arată în studiul GfK.
București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii de dezvoltare
Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul, sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu), unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de „difuzori“ de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive. În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport. Astfel, se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța și Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului, care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării. De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul „Alianței Vestului“ – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.
- Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populația își folosește puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentație, întreținere, servicii, vacanțe, asigurări, pensii private și achiziții din retail. Puterea de cumpărare măsurată de GfK corespunde cu venitul net disponibil al populației, inclusiv subvențiile guvernamentale – pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii.
- În 2017, fiecare cetățean din țările UE analizate a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 euro. Aceasta echivalează cu o creștere nominală de 1,9% față de anul precedent. România (+7,8%) a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce privește puterea de cumpărare. Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistența decalajului mare între țările Europei în ceea ce privește bunăstarea populației. Chiar dacă în creștere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situația este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herțegovina, Macedonia și, parțial, Turcia.
Bogdan PANȚURU
