Producţia şi preţul grâului în lume şi la noi
Piaţa mondială. La nivelul anului 2009, producţia mondială de grâu a fost de 672 milioane tone, în descreştere faţă de anul 2008. Primii cinci producători de grâu la nivel mondial sunt China, India, Statele Unite, Federaţia Rusă şi Franţa. În anul 2009, preţul mondial al grâului a scăzut la 289.2 dolari/tonă, iar în anul 2010 se aşteaptă o scădere până la 224.9 dolari/tonă, din cauza stocurilor ridicate care există (nivelul stocurilor faţă de utilizări este de 22,7% în 2009 şi vor creşte până la 23,9% în 2011). Pentru următorii 10 ani se prevede, de asemenea, o scădere/stagnare a preţului grâului ca urmare a creşterii ofertei pe termen lung şi a stocurilor.
În anul 2009, suprafaţa cultivată cu grâu s-a extins, în special datorită creşterilor înregistrate în Statele Unite, Canada şi Uniunea Europeană.
Cultivatorii americani, într-o oarecare dificultate
Deşi suprafaţa cultivată a crescut, producţia a scăzut în anul 2009 ca urmare a scăderii randamentelor la hectar. Se aşteaptă ca producţia să crească în următorii ani până la 715.5 milioane de tone în anul 2019. Consumul va creşte într-un ritm mediu anul de 0,9%, atingând 714.4 milioane de tone în 2019.
Comerţul mondial net cu grâu a crescut în anul 2009 datorită creşterii ofertei în unele ţări exportatoare importante, ceea ce a determinat şi depresia preţurilor. Principalii exportatori neţi de grâu sunt Statele Unite, Canada, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană, Australia şi Ucraina. Dintre importatorii neţi amintim: ţările din Orientul Mijlociu, Egiptul, Iranul, Japonia, Algeria, Coreea de Sud etc.
În ciuda extinderii la nivel mondial şi în Orientul Mijlociu a importurilor de grâu, exporturile SUA în 2009/2010 se aşteaptă să fie cele mai mici din ultimii 30 de ani ca urmare a faptului că exportatorii americani nu pot concura cu competitori care oferă preţuri mai mici, dispunând de logistică şi de avantaj competitiv în regiunile importatoare.
Fluctuaţii mari pe piaţa europeană
Producţia de grâu a fluctuat puternic în ultimii ani. După o creştere considerabilă în anul 2004 (cu 34% faţă de 2003), producţia de grâu a scăzut puternic în 2007 (-20% faţă de 2004). Ca reacţie la creşterea preţurilor înregistrată în anii 2007 şi prima parte a anului 2008, producţia de grâu a crescut în anii 2008 (cu 25% faţă de 2007) şi 2009. Primii cinci producători de grâu din Uniunea Europeană au fost în anul 2008 Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Italia. Primele trei ţări producătoare acoperă peste 50% din producţia de grâu a UE-27. Producţia României reprezintă 4,8% din producţia UE-27 în anul 2008.
Piaţa naţională
În toamna anului 2009 s-au însămânţat 2022,9 mii de hectare, cu 8% mai puţin decât în sezonul anterior, în mare parte datorită creşterii suprafeţei însămânţate cu rapiţă. Sub 1% din suprafaţa semănată cu grâu este reprezentată de grâul durum. Regiunile Sud, Sud-Est şi Sud-Vest au cele mai importante suprafeţe semănate.
Ca urmare a creşterii importurilor în zona Orientului Mijlociu, preţurile grâului, pentru toate cele trei categorii (grâu extra, grâu de panificaţie şi grâu furajer), au crescut în luna decembrie 2009.
Evoluţia preţurilor în baza de date Preţuri-Agronet
Baza de date Preţuri-Agronet a fost realizată în cadrul proiectului „Sistem informaţional pentru pieţele agricole din România“ nr. 141556/22.04.2008, finanţat prin schema competitivă de granturi de Programul Makis, cu fonduri de la Banca Mondială şi MADR, având ca parteneri Institutul de Economie Agrară, Rompan, UCPR, Romconserv, AGCTR şi Bio-Cert.
Informaţiile privind preţurile grâului au fost furnizate de ROMPAN şi includ următoarele calităţi: grâu extra, grâu de panificaţie şi grâu furajer (conform SR ISO 7970-2001). Punctul în care se face raportarea preţului este poarta silozului. Preţurile se preiau de la câteva sute de agenţi economici distribuiţi în toată ţara, după cum urmează: regiunea Nord – Est, judeţul Bacău – 5 IMM-uri; regiunea Sud – Est, judeţul Galaţi – 4 IMM-uri; regiunea Sud – Muntenia, judeţul Prahova -14 IMM-uri; regiunea Sud Vest, judeţul Dolj – 4 IMM-uri; regiunea Vest, judeţul Timiş – 6 IMM-uri; regiunea Nord-vest, judeţul Sălaj – 1 IMM; regiunea Centru, judeţul Braşov – 4 IMM-uri; regiunea Bucureşti – Ilfov -15 IMM-uri. Unitatea de măsură folosită este lei/tonă. Menţionăm faptul că nu sunt comunicate cantităţile tranzacţionate deoarece furnizorul de date nu agreează acest lucru, este comunicată doar media lunară ponderată. Preţul furnizat include: preţul produsului agricol, preţul transportului şi cu manipularea produsului de la fermă la poarta silozului şi nu este inclus TVA-ul.
Preţurile grâului au fost mai ridicate pentru grâul extra şi mai scăzute pentru grâul furajer.
Din datele de care dispunem observăm că în luna iulie nu au existat tranzacţii pe categoriile de calitate superioară ale grâului. Grâul extra s-a situat în jurul valorii de 501 lei/tonă din martie până în noiembrie, în ianuarie a fost puţin mai scăzut, pentru ca în februarie să depăşească valoarea de 500 lei/tonă.
Grâul de panificaţie s-a menţinut la un nivel mediu de 470 lei/tonă şi a păstrat un nivel mai scăzut cu 16 până la 43 de lei/tonă faţă de grâul extra.
Grâul furajer s-a menţinut la un nivel mediu anual de 404 lei/tonă şi a păstrat un nivel mai scăzut cu 134 până la 61 lei/tonă faţă de grâul extra şi de 100 până la 21 lei/tonă faţă de grâul de panificaţie.
Institutul Naţional pentru Statistică înregistrează de asemenea preţurile la poarta fermei, iar datele colectate de ROMPAN reprezintă preţuri la poarta silozului. Preţul grâului pe piaţa românească raportat de INS a înregistrat valori superioare celor raportate de ROMPAN, deoarece reprezintă o medie a tuturor canalelor de comercializare. Oricum diferenţele sunt nesemnificative.
Conform preţurilor colectate se observă că în lunile ianuarie şi februarie au loc tranzacţii în toate regiunile, în lunile iunie şi decembrie sunt sporadice cumpărările de grâu extra, iar în luna iulie se foloseşte grâu din stoc.
Iuliana IONEL, Cecilia ALEXANDRI
Institutul de Economie Agrară Academia Română