Prin risipa de alimente, țările dezvoltate pierd aproximativ 680 miliarde de dolari

Share

Societatea contemporană afișează două fețe diametral opuse. Una a huzurului și a risipei și alta a sărăciei și a foametei. Datele statistice confirmă această teorie. Potrivit comparecamp.com/food-waste-statistics, la nivel mondial există anual o risipă de alimente de 1,3 miliarde de tone. Practic, aproximativ 1.000 de tone de alimente sunt irosite în fiecare minut. Dimensiunea risipei devine și mai clară dacă acceptăm faptul că economisind chiar și doar un sfert din volumul total global de deșeuri alimentare putem hrăni toți oamenii flămânzi din lume.

În topul producătorilor de alimente, pe primele patru locuri se află China, India, SUA, acestea fiind de altfel primele în clasamentul celor mai populate state. Primele trei alimente produse la nivel mondial sunt porumbul, orezul și grâul. Astfel, China singură produce 219 milioane de tone de porumb și 205 milioane de tone de orez pe an, în vreme ce în SUA porumbul, primul în topul cerealelor produse, însumează aproximativ 354 de tone pe an. În India, în topul produselor alimentare se află trestia de zahăr, cu o producție de 341 de milioane de tone pe an. Datele statistice arată că cele mai mari risipe alimentare au loc în America de Nord, Australia, Noua Zeelandă, Europa, Rusia și Asia de Est și că în țările dezvoltate cea mai mare risipă se înregistrează la nivel de consumator. În mod paradoxal, cei mai educați par să fie și cei mai ignoranți. În termeni economici, țările dezvoltate risipesc aproximativ 680 miliarde de dolari în deșeuri alimentare pe an. În țările în curs de dezvoltare, care nu beneficiază de logistică și management agricol și nu au dezvoltate facilități adecvate, pierderile cele mai mari au loc în etapa de producție, considerată de altfel cea mai mare sursă de deșeuri alimentare. Practic, 50% din alimente (6 miliarde de tone de produse alimentare crude) se risipesc în această etapă, iar valoarea economică a pierderii este de 310 miliarde de dolari. Statistic, peste 500 de milioane de tone se pierd din cauza dăunătorilor culturilor, recoltării și irigării ineficiente, iar risipa continuă în etapa de manipulare postrecoltare și depozitare cu aproximativ alte 350 de milioane de tone de deșeuri. Principalele cauze ale deșeurilor alimentare pe lanțul de producție sunt în cazul procesării insectele, păsările, rozătoarele, mucegaiurile și bacteriile, în cazul comerțului cu amănuntul echipamentele defecte și supracomandarea. Risipa alimentară înregistrată la nivelul supermarketurilor, magazinelor și gospodăriilor reprezintă 35% din deșeurile alimentare. Din risipa de alimente de 1,3 miliarde de tone, o parte semnificativă poate fi consumată pentru că este încă în stare foarte bună.

Daniel ZMARANDA