Preţurile la produsele agricole, sub presiune

Revista de afaceri Business Review a organizat, la mijlocul lunii noiembrie, evenimentul Focus on Agriculture, ajuns la a doua ediţie. Cu această ocazie au fost discutate cele mai arzătoare probleme din sector, cum ar fi efectele secetei asupra  producţiei alimentare, dificultatea accesului la sursele de finanţare, dar şi aspecte legate de viitoarea PAC. La conferinţă au fost prezenţi fermieri, investitori, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, APRIL, dar şi ai unor bănci sau companii cu activitate în sector.

Pe fondul secetei din acest an, preţurile la materiile agricole au crescut semnificativ şi se măresc în continuare. Dacă unele sectoare au trecut deja la majorări de preţuri, există şi domenii în care producătorii nu au scumpit produsele de teamă că nu vor mai avea cumpărători. Nu vor putea însă să reziste prea mult în această situaţie, iar dacă nu scumpesc acum, mai mult ca sigur anul viitor vor lua o astfel de decizie. La carnea de porc, de exemplu, în 2013 va creşte foarte mult preţul, susţine Neculai Apostol, fondatorul grupului de firme Kosarom. De aceeaşi părere este şi Dan Petre, responsabil comercial piaţa AGRI în cadrul BRD, care spune că trebuie să ne aşteptăm la o majorare a preţurilor şi în următorii ani, ca urmare a creşterii populaţiei, dar şi a cererii tot mai mari de materii prime din partea industriei de biocombustibili. Cum pot însă fermierii locali să facă faţă acestor provocări? Printr-un management mai bun şi investiţii pentru rentabilizarea fermelor, după cum susţine Dorin Cojocaru, manager general APRIL (Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui). Altfel, în următorii ani riscăm ca atât fermierii, cât şi procesatorii locali să dispară în faţa unui „tsunami de lapte“ venit dinspre Vest spre Est.

Terenurile agricole, o investiţie de viitor

Terenurile agricole din România vor continua să fie interesante pentru investitori, fie ei români sau străini, şi în perioada următoare. La mare preţ vor fi suprafeţele comasate şi mai ales terenurile deja lucrate, cu studii pedologice efectuate, afirmă Victor Emanuel Ciupercă, director zonal al conglomeratului austriac AMB Holding, în agricultură şi imobiliare. Iar dacă acum hectarul de teren agricol se vinde la preţuri care variază între 1.000 de euro şi 5.000 de euro, n-ar fi exclus ca în câţiva ani să ajungă la 8.000-10.000 euro la hectar, nivel comparabil cu cel din unele state occidentale. Cât despre teama unora că străinii se vor îmbulzi să ne cumpere pământul, după liberalizarea pieţei funciare, începând cu ianuarie 2014, Irina Dimitriu (Alexa), senior associate în cadrul casei de avocatură NNDKP, spune că nu este cazul să ne facem griji. „Pentru o persoană fizică, achiziţia directă de teren este pur şi simplu sinucidere“, spune Dimitriu, din cauza birocraţiei, dar şi a riscurilor la care se expune.

Interes în creştere pentru agricultură

„Dacă în urmă cu patru ani băncile se uitau mai mult spre agricultură decât spre imobiliare, acum lucrurile s-au mai schimbat, suntem sunaţi zilnic de instituţiile financiare care spun că ar fi interesate să lucreze cu noi“, spune George Stanson, Business Manager, România, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Case IH & Steyr Balkans.

Şi au dreptate. Spre deosebire de ţările din emisfera sudică, de exemplu, la noi se găseşte încă teren şi de calitate, susţine Stanson, care vede în România una dintre ţările cu cel mai mare mare potenţial, cel puţin din punctul de vedere al domeniului care îl interesează, pentru că statele occidentale sunt avansate. Agricultorii români sunt interesaţi să cumpere utilaje, dar din păcate nu au bani. În următorii 10 ani, Balcanii şi Polonia „vor da ora exactă“ pentru producătorii de utilaje agricole, afirmă Stanson. Managerul Case IH & Steyr Balkans susţine că fermierii români au început să fie conştienţi de avantajele pe care le oferă tehnologia, mai ales când lucrează suprafeţe de peste 1.000 ha.

Mai avem însă până să ajungem la nivelul din ţările cu agricultură performantă. Deocamdată însă nu se poate face o comparaţie între ferma familială din România şi cea din Austria, unde nu se trăieşte numai din agricultură, pentru că cineva din familie are serviciu, după cum spune Johannes Becker, reprezentant Becker Consult.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email