Prețurile la îngrășăminte, record absolut
Deja nu mai este o noutate… Îngrășămintele au ajuns la prețuri astronomice, iar prețurile acestora bat record după record. Și asta pentru că prețurile la materiile prime care constituie piața îngrășămintelor – amoniac, azot, nitrați, fosfați, potasiu și sulfați – au crescut undeva între 30 și 50% de la începutul anului până acum.
Penuria de aprovizionare alimentată de conflictul dintre Ucraina și Rusia, împreună cu o serie de factori preexistenți, a dus prețurile la îngrășăminte la niveluri record, potrivit CNBC, preluat de financialintelligence. Astfel, prețurile materiilor prime care constituie piața îngrășămintelor – amoniac, azot, nitrați, fosfați, potasiu și sulfați – au crescut cu 30% de la începutul anului și le depășesc acum pe cele observate în timpul crizei alimentare și energetice din 2008, potrivit firmei britanice de consultanţă CRU.
Rusia și Ucraina sunt printre cei mai importanți producători de mărfuri agricole din lume. În 2021, Rusia a fost cel mai mare exportator mondial de îngrășăminte cu azot și al doilea cel mai mare furnizor de îngrășăminte atât potasice, cât și cu fosfor, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
Comerțul dintre Rusia și restul lumii nu s-a oprit, dar a fost grav perturbat deoarece importatorii și navlositorii de nave (persoane agreate de autoritatea portuară care percep o taxă numită nalvu pentru închirierea navelor n.r.) se îndepărtează de Rusia în lumina invaziei Ucrainei, a declarat recent șeful CRU pentru îngrășăminte, Chris Lawson. Rusia, care reprezintă aproximativ 14% din exporturile globale de îngrășăminte, a suspendat temporar exportul, care se așteaptă să aibă un puternic efect de influență pe piețele alimentare globale. „În plus, gazul este un input-cheie pentru producția de îngrășăminte. Prețurile ridicate ale gazului au dus la o reducere a producției în regiuni precum Europa, constrângând și mai mult o piață deja cu probleme“, a spus Lawson. Între timp, sancțiunile împotriva Belarusului, aliat al Rusiei, au implicații substanțiale pentru piața de potasiu, Rusia și Belarus contribuind cu 40% din volumele tranzacționate anuale. „De la începutul anului 2020, prețurile îngrășămintelor cu azot au crescut de patru ori, în timp ce prețurile la fosfat și potasiu de peste trei ori“, a explicat Lawson. „În timp ce fermierii de pe piețele dezvoltate au beneficiat de prețurile ridicate ale mărfurilor agricole, contribuind la compensarea parțială a prețurilor ridicate ale inputurilor, distrugerea cererii este din ce în ce mai probabilă din cauza prețurilor ridicate și a deficitului de aprovizionare.“
Economiile din întreaga lume se confruntă deja cu o inflație istorică ridicată, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la alimente și energie.
Randamentul agricol, afectat pe termen lung
Indicele ONU pentru Alimentație și Agricultură arată că prețurile alimentelor sunt la un nivel ridicat, iar Lawson a sugerat că o perioadă prelungită de deficit de îngrășăminte va afecta randamentul agricol pe termen lung. „Având în vedere piața deja strânsă a cerealelor și semințelor oleaginoase și importanța atât a Rusiei, cât și a Ucrainei pe acele piețe, inflația prețurilor la alimente este un risc din ce în ce mai important”, a mai adăugat Chris Lawson.
Înainte de amenințarea cu aprovizionarea redusă din Rusia și Belarus, prețurile îngrășămintelor se confruntau deja cu presiuni în creștere din cauza întreruperilor lanțului global de aprovizionare, a unei interdicții de export din China și a unei greve feroviare din Canada.
Iar, în timp ce o mare parte din discuțiile cu privire la creșterea prețurilor ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia a fost dominată de energie, se așteaptă ca șocul ofertei de îngrășăminte, grâu și alte cereale să agraveze problema. Într-o notă de cercetare la începutul acestei luni, șeful Barclays Regatul Unit și economistul senior european Fabrice Montagné și șeful de cercetare economică Christian Keller au sugerat că „amploarea și intensitatea acestui șoc de ofertă ar putea avea consecințe mai grave decât creșterile anterioare ale prețurilor mărfurilor, prin extinderea presiunii inflaționiste“.
„Producția de alimente și îngrășăminte are un conținut ridicat de energie datorită mecanizării, industrializării și transportului, dar concurează și cu alte industrii pentru inputuri brute: producția de biocombustibil, de exemplu, deturnează culturile de la agroalimentare, în timp ce producția de litiu – bateriile ionice necesită substanțe chimice utilizate în producția de îngrășăminte P“, au spus ei.
„Reapariţia dificultăţilor de livrare şi transport şi, mai important, impactul sancţiunilor ruseşti asupra ofertei globale vor tensiona şi mai mult pieţele globale, asemănător cu criza alimentară globală din 2008“. Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut brusc în 2007 şi în primul trimestru al anului 2008, declanşând instabilitate economică şi politică şi tulburări sociale în toate ţările, atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.
Șeful Global Real Assets de la Wells Fargo, John LaForge, şi strategul global Gary Schlossberg au declarat că, având în vedere ponderea ofertei ruseşti, alte ţări vor putea doar „parţial“ să umple golurile globale de aprovizionare. Wells Fargo se aşteaptă ca impactul alimentelor să fie simţit la nivel global, devenind deosebit de supărător pentru anumite ţări emergente. „În general, războaiele actuale ale mărfurilor, credem noi, vor duce la o inflaţie mai mare şi mai persistentă în întreaga lume, inclusiv în SUA“, au spus aceştia. „Cu toate acestea, credem că o recesiune în SUA este puţin probabilă deoarece volumele mici de comerţ cu Rusia ar trebui să lase SUA într-o poziţie economică comparativ mai puternică.“
Bogdan PANȚURU