fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Poziția Clubului Fermierilor Români cu privire la reforma PAC POST 2020

Share Button

În ultimul timp, asociații, organizații, oficialități și-au dat cu părerea cum și ce ar trebui să facă Uniunea Europeană cu Politicile Agricole Comune în și pentru România. Și asta în contextul în care această perioadă este marcată, la nivelul instituțiilor europene, a comisiilor pentru agricultură, de discuții aprinse privind viitorul PAC. În acest context, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă ne-a trimis la redacție propria viziune privind PAC, dar și unele considerații privind „modelul românesc“ de agricultură. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație nonprofit și nonguvernamentală a fermierilor din România.

Agricultura performantă versus agricultura de subzistență

Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale, se arată în documentul elaborat de Clubul Fermierilor Români. În România, fermele medii și mari exploatează 34% din terenul arabil, primesc cca. 33% din subvențiile pe suprafață și produc peste 75% din producția agricolă a țării. Astfel:

– 4.340 de ferme cu suprafața între 300 și 4.000 ha (34% din suprafața arabilă):

– primesc cca. 33% din valoarea totală a plăților directe (SAPS) și

– realizează 75% din producția agricolă totală a României.

Proporția exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este de 92,2% în România (mai mici de 5 ha); reprezintă în general agricultura de subzistență și nu pot fi competitive.

Mai mult, în România sunt menționate 3,6 milioane de exploatații agricole (majoritatea foarte mici, sub 1 hectar), reprezentând 33,5% din numărul total al exploatațiilor din UE.

În ceea ce privește Poziția Clubului Fermierilor Români privind reforma PAC post-2020, acestea ar fi:

  1. PAC să-și mențină rolul de a încuraja creșterea competitivității fermelor UE

– Subvențiile PAC prin Pilonul 1 nu sunt în esență ajutoare sociale; ele trebuie să contribuie la asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni și la dezvoltarea unei agriculturi moderne, performante, prietenoasă cu mediul.

– Subvențiile trebuie să susțină competitivitatea în raport cu cei din țări terțe care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE, cele mai exigente la nivel mondial, de mediu, de bunăstare animală, de agricultură sustenabilă etc.

Riscurile reducerii prea mari a plăților directe pentru fermele competitive (plafonarea)

– Reducerea în România cu circa 450 milioane euro/an a subvențiilor către fermele medii și mari, suma respectivă nefiind în măsură să crească competitivitatea fermelor mici care ar urma să primească o parte din această sumă prin plata redistributivă;

– Riscul fragmentării fermelor medii și mari cu afectarea competitivității acestora;

– Falimentul multor exploatații performante, România riscând să devină piață de desfacere pentru produsele agroalimentare.

Propunere

– înlocuirea plafonării obligatorii a plăților directe pentru fermierii mari și medii cu un sistem de reducere cu un anumit procent (același sistem aplicat în prezent în România) și redistribuirea fondurilor către fermele mici etc.;

– menținerea mecanismului de plată pe suprafață și nu pe fermă (datorită gradului scăzut de înregistrare cadastrală a suprafețelor agricole din România);

– încurajarea financiară a angajamentelor suplimentare de mediu – ecoscheme.

  1. Creșterea plafonului plăților cuplate pentru stimularea competitivității în anumite sectoare, cu excepția fermelor din sectoarele fructe și legume și viticultură

– încurajează fiscalizarea unor suprafețe agricole mari, planificarea producției și tehnologizarea adecvată a obiectivelor de performanță;

– încurajează creșterea competitivității producătorilor;

– susține comasarea terenurilor agricole și reducerea fărâmițării acestora;

– facilitează introducerea inovării și a rezultatelor cercetării în agricultură, a agriculturii de precizie etc.

  1. În ceea ce privește Planurile Naționale Strategice, în opinia Clubului trebuie să fie organizate pe indicatori simpli, cuantificabili, care să nu conducă la creșterea birocrației, sistem subiectiv de audit și monitorizare a performanțelor.

În cazul României, nu a existat acest tip de abordare integrată la nivel programatic între intervențiile PAC și, prin urmare, este nevoie de dezvoltarea unei strategii integrate pentru cei doi piloni ai PAC, ceea ce reprezintă o provocare enormă pentru administrație (și fermieri).

  1. Continuarea convergenței și aducerea plăților pe suprafață pentru fermierii români la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu din Uniunea Europeană

Fermierul român performant contribuie la securitatea alimentară în aceeași măsură cu cel din vestul Europei, respectând aceleași standarde de mediu și agricultură durabilă ca cei care beneficiază de subvenții mult mai mari pe suprafață, fiind discriminat și dezavantajat printr-o rată a subvenției pe suprafață mai redusă, cu efecte negative în competiția de pe piața UE și internațională.

Propunere

-trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe;

– plata medie la hectar pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la hectar pentru UE-27. Susținem că pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020;

– continuarea ajutoarelor naționale de tranziție (ANT) pentru statele membre aflate sub nivelul mediu al subvenției europene.

„Ne bucurăm să aflăm despre rezultatul votului din ședința de marți, 2 aprilie, a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (COMAGRI) din Parlamentul European. Propunerea votată a fost plafonarea obligatorie la 100.000 euro, dar cu posibilitatea neaplicării acesteia în cazul în care statele membre UE aplică o plată redistributivă de minimum 10% din plățile directe, decizia aparținând fiecărei țări. În prezent, legislația UE cuprinde o prevedere similară, aplicată și de România, singura deosebire fiind că plata redistributivă este de 5%. Considerăm că acest amendament la propunerea de reformă PAC stabilit de ComAgri este foarte bun pentru fermele medii și mari din România și, în același timp, este favorabil și fermelor mici pentru că din plata redistributivă vor primi subvenții în plus. În numele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, dorim să mulțumim și să felicităm europarlamentarii români din Comisie pentru rezultatul obținut: Maria Gabriela Zoană (vicepreședinte), Daniel Buda (membru) și Laurențiu Rebega (membru). Apreciem demersul continuu și implicarea oficialilor români în susținerea amendamentelor la reforma PAC 2020 care sunt menite să mențină competitivitatea fermierilor din România. Altfel, plafonarea ar afecta cei mai competitivi fermieri, cu efecte grave asupra producției agroalimentare românești!“

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.