cemrom doloflor

Pledoarie pentru porumbul modificat genetic

Share Button

Odată cu o aprobarea cultivării porumbului MON 810 rezistent la Ostrinia nubilalis şi cu ridicarea moratoriului asupra introducerii pe piaţă de noi produse modificate genetic, prin decizia Comisiei Europene din data de 19 mai 2004, prin care se aproba importul de porumb zaharat Bt 11 (de asemenea rezistent la Ostrinia), în anul agricol 2006-2007 a fost cultivat pentru prima dată în Insula Mare a Brăilei porumb transgenic, pentru testare, pe 50 ha. Rezultatele de producţie fiind promiţătoare, în următorii doi ani suprafaţa alocată acestui porumb a crescut semnificativ, până la 1.180 ha, echivalând cu circa 20% din suprafaţa totală alocată speciei.

În intervalul 2007-2009, în IMB producţiile medii ale porumbului MON 810 au fost mai mari cu 7% – 9% decât randamentele porumbului convenţional. Preţul seminţei de porumb Yield Guard, de 80 lei/ha, este mai mare decât acela de porumb convenţional, dar ponderea lui nu este mare în costul total de producţie. 

Ca urmare a producţiei medii mai mari cu 510, 3 kg/ha, veniturile per ha obţinute prin cultivarea porumbului transgenic sunt cu 228 lei mai mari, iar profitul este cu 148 lei/ha mai mare decât în cazul cultivării porumbului convenţional. Fapt ce justifică introducerea în cultură a porumbului MON 810.

Datele statistice le gasiti in suplimentul Agro-Business din Revista Lumea Satului pe baza de abonament. Contactati redactia!

Pe baza rezultatelor experienţelor făcute în IMB, comparând câte doi hibrizi din aceeaşi grupă, dintre care unul posesor al genei care conferă rezistenţă la Ostrinia nubilalis şi altul convenţional, s-au înregistrat producţii mai mari cu 460- 614 kg/ha (7-9%) la hibrizii transgenici. În consecinţă, şi profiturile au fost mai mari în cazul culturilor de hibrizi transgenici, chiar dacă acestea au fost realizate cu cheltuieli ceva mai mari din cauza costului seminţei.

În IMB, în zona irigată, de circa 38 000 ha, se cultivă astăzi porumb pe aproximativ 7.000 ha. Acest fapt permite revenirea porumbului pe aceeaşi suprafaţă, în medie, după cinci ani. Prin urmare, rezerva dăunătorului Ostrinia nubilalis este relativ mică în IMB. Cu toate acestea, rata atacului în culturile hibrizilor nerezistenţi este cuprinsă între 9 şi 13%, iar pagubele sunt semnificative, influenţând net rezultatele economice ale culturii.

Sfredelitorul european al tulpinilor de porumb iernează în sol sub formă de larvă. De altfel, aceasta este forma care afectează plantele de porumb, prin galeriile pe care le sapă în tulpini şi ştiuleţi. Atacul este mai intens atunci când porumbul urmează după porumb. Este însă semnificativ chiar şi atunci când porumbul revine pe aceeaşi suprafaţă la intervale de doi sau trei ani.

Ca urmare a galeriilor săpate de larve, rezistenţa tulpinilor la frângere scade foarte mult. În plus, pe leziunile produse de sfredelitor „se grefează“ diverse ciuperci patogene.

Cele mai mari pagube se produc la ştiuleţii infestaţi. Zona boabelor atacate (consumate) de larve şi pereţii galeriilor forate în ştiuleţi constituie medii deosebit de favorabile creşterii şi dezvoltării unor ciuperci. Subprodusele metabolismului lor, foarte toxice, influenţează însă foarte mult calitatea boabelor, putând determina chiar refuzul crescătorilor de animale de a le utiliza ca furaje.

Rezultatele studiilor comparative efectuate în IMB evidenţiază diferenţe în privinţa atacurilor în funcţie de dăunător şi de hibrid. Ratele atacurilor Helicoverpa sp. au oscilat între 28 şi 36% în culturile de hibrizi convenţionali şi între 5,6 si 7,2% în culturile de hibrizi transgenici. Ratele atacurilor Ostrinia nubilalis au oscilat între 9 şi 13% în culturile de hibrizi convenţionali şi doar între 0,3 si 0,5% în culturile de hibrizi transgenici.

Pentru a reduce daunele provocate de Ostrinia nubilalis şi Helicoverpa sp., s-a efectuat câte un tratament cu produsul Cypermetrin sau cu Lamda Cyhalotrin.

Efectele tratamentelor asupra celor două insecte au fost diferite. Dacă atacul de Helicoverpa sp. a fost redus cu până la 80%, cel de Ostrinia nubilalis s-a dovedit mult mai greu de controlat, din cauză că larva, odată intrată în tulpină, nu mai este supusă acţiunii insecticidului. Într-adevăr, efectul oricărui insecticid asupra sfredeli­torului european al tulpinilor este mult diminuat, ca urmare a faptului că acest dăunător îşi petrece cea mai mare parte a vieţii in interiorul plantelor de porumb.

Folosirea unor cantităţi de insecticid mai mari decât dozele recomandate, oricât ar fi de tentantă, este nu numai neeconomică, dar şi riscantă. Mai întâi, pentru cei care execută tratamentele. Apoi, din cauza faptului că există riscul ca boabele să devină improprii pentru consum din cauza acumulării unor reziduuri toxice. În privinţa Helicoverpa sp., s-a constatat că, dacă apar în momentul înfloririi porumbului, larvele pot provoca daune grave. Retezând stigmatele viitorului ştiulete, împiedică fecundarea şi formarea boabelor. În anii favorabili dăunătorului, atacul se poate generaliza, iar numărul boabelor/ ştiulete poate fi redus cu 5 – 90%.

Dacă însă larvele de Helicoverpa sp. apar după fecundarea ovulelor de porumb, pagubele pot fi mai mici, oscilând între 3 şi 10% din cantitatea de boabe. Oricum, chiar dacă pagubele cantitative nu sunt întotdeauna foarte mari, calitatea recoltei este grav afectată prin instalarea unor ciuperci pe leziunile produse de larve. Aceste ciuperci produc o serie de toxine foarte dăunătoare pentru consumatorii recoltei.

Pe baza acestor constatări, am ajuns la concluzia că aplicarea unor tratamente cu insecticide pentru combaterea sfredelitorului european al tulpinilor (Ostrinia nubilalis) nu se justifică. Singura posibilitate de protejare a culturilor împotriva acestui dăunător este folosirea formelor de porumb rezistente create prin bioinginerie.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *