cemrom doloflor

Fermierii europeni şi biotehnologiile

Share Button

Dr. Nicolae Hristea,  director executiv al Asociaţiei Profesionale AGROBIOTECHROM

În toată Europa, fermierii se află în faţa unor „vremuri“ dificile. Ei se confruntă cu patru provocări majore:

• realizarea unei agriculturi cu ferme profitabile, în ciuda creşterilor constante ale costurilor de producţie;
• obţinerea mai multor produse alimentare, în condiţii sustenabile şi favorabile pentru mediul înconjurător, pe aceeaşi suprafaţă de teren sau chiar mai redusă;

• adaptarea la efectele schimbărilor climatice, incluzând reducerea suprafeţelor de teren arabil, noile boli ale plantelor, precum şi costurile tot mai ridicate cu energia, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea apei;

• menţinerea unei competitivităţi la scară globală, în condiţiile în care fermierii români sunt privaţi de metode şi tehnologii moderne, disponibile pentru mulţi alţi fermieri de pe glob.

Politicienii europeni, împotriva progresului genetic?

Fermierii europeni se confruntă cu aceste provocări complexe în condiţiile în care încearcă să optimizeze inputurile pentru combustibili, îngrăşăminte, pesticide şi apă. Tehnologiile noi, cum sunt modificarea genetică, ajută cultivatorii să facă faţă cerinţelor. Acesta este motivul pentru care 13,3 milioane de fermieri de pe glob au ales în momentul de faţă să cultive plante modificate genetic, „biotehnologia agricolă“ devenind una dintre cele mai rapid adaptate inovaţii din agricultură. Avantajele sunt evidente. După 13 ani de la introducerea în cultură a plantelor modificate genetic, acestea şi-au demonstrat beneficiile.

Din cauza procesului de autorizare disfuncţional din UE, în statele membre ale Uniunii Europene fermierilor nu li s-a permis accesul la mijloacele necesare cu care să facă faţă provocărilor. Unele aprobări pentru cultivarea de plante modificate genetic au fost blocate de 10 ani, iar registrul pentru noile avizări creşte an de an. În prezent, fermierii europeni au acces la o cultură modificată genetic şi la un singur soi MG. Dar într-un număr de ţări nici acesta nu este posibil de cultivat, din cauza interzicerii pe motive ce ţin de anumite interese politice.

Aceste interziceri pentru cultivare au fost evaluate de Autoritatea de Siguranţă Alimentară a Uniunii Europene (EFSA) ca neavând fundamentare ştiinţifică, cu toate acestea ele împiedică fermierii europeni să cultive unele plante superioare, pe care fermierii din alte ţări de pe glob le recoltează şi obţin beneficii. Cultivatorii din Uniunea Europeană şi-ar dori şansa de a aplica tehnologia MG chiar şi în ţările în care culturile modificate genetic sunt practic imposibil de realizat şi unde distrugerea loturilor experimentale este larg răspândită.

Evoluţii mondiale

Acest fenomen în continuă evoluţie este înregistrat în ţările care permit fermierilor să cultive plante modificate genetic. În prezent, o singură cultură modificată genetic este în mod oficial aprobată de UE pentru fermieri, porumbul Bt cu rezistenţă la atacul de insecte. Alte linii pentru porumb şi celelalte culturi modificate genetic (sfeclă de zahăr, soia, rapiţă, cartofi şi bumbac) se află pe „lista de aşteptare“ de mai bine de 10 ani, deşi în această perioadă au fost avizate şi se cultivă în multe ţări pe glob. Porumbul Bt este identic cu cel convenţional, având în plus în componenţa sa o protecţie selectivă ce combate un dăunător – insecta „sfredelitorul porumbului“.

El este răspândit în sudul şi centrul Europei, dar se extinde gradual spre nord. În zonele de atac al acestei insecte, pierderile de recoltă pot ajunge la 20%. Fermierii preferă porumbul Bt datorită rezistenţei la atacul sfredelitorului porumbului, care asigură o producţie cu 10% mai mare, dar şi datorită profitabilităţii mai mari cu12% la 21%, conform estimărilor Centrului de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Centre). Specialiştii de aici indică pentru cultivatorii de porumb modificat genetic un câştig net de 186 euro/ha (în limite cuprinse între 25-201 euro/ha).

Beneficiile depăşesc 34 milioane de euro

Aproximativ 90% din cei 12 milioane de fermieri ce cultivă plante modificate genetic sunt producători obişnuiţi, din ţări în curs de dezvoltare, cu resurse financiare puţine. Culturile „biotech“ au contribuit substanţial la obţinerea de beneficii economice care au fost evaluate la 34 de miliarde euro din 1996 până în 2007. Profiturile obţinute sunt puse pe seama creşterii producţiei, cu cca 44% şi respectiv 56% din reducerea costurilor la unitatea de suprafaţă.

Rezultatele unui sondaj

Sondajele de opinie în rândul fermierilor europeni arată că aceştia doresc să decidă ei înşişi referitor la cultivarea plantelor modificate genetic. În anul 2008, un sondaj printre cei 12 milioane de cultivatori de plante modificate genetic arată că 67% din producătorii chestionaţi ar cultiva porumb modificat genetic. În Marea Britanie, un sondaj printre fermierii care au cultivat plante modificate genetic (în testările pentru avizare) au arătat că 95% dintre aceştia ar cultiva dacă li s-ar permite, iar un sondaj pe 24.000 de fermieri a indicat doar 15% ca fiind împotriva culturilor biotech. În Polonia, 85% din fermieri sunt de acord cu opţiunea de a cultiva plante modificate genetic aprobate. În Spania, dintre 350 de cultivatori de porumb chestionaţi, 83% consideră că ar trebui să aibă opţiunea de a cultiva porumb Bt. În ţări ca Franţa şi Ungaria, care au interzis cultura plantelor modificate genetic, opinia fermierilor este de asemenea favorabilă.

În Franţa, 400 de fermieri de porumb participanţi la un sondaj realizat în 2007 au fost de părere ca pe 62% din suprafaţa cultivată să fie porumb Bt. În Ungaria, 53% din 250 fermieri de porumb chestionaţi doresc să cultive porumb modificat genetic.

Ştiinţa, în confruntare cu politica

Din punct de vedere ştiinţific, conform opiniei EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor), interzicerea cultivării porumbului modificat genetic nu are suport, reconfirmând siguranţa alimentară a acestuia. Este de precizat că multe ţări europene care teoretic sunt de acord cu culturile modificate genetic au introdus cerinţe de monitorizare şi coexistenţă sau alte măsuri administrative care să facă aceste culturi dificil de realizat sau chiar imposibile. Mai mult, sunt situaţii în care culturile OMG au fost vandalizate şi distruse de activişti anti-MG, fără a se asigura o protecţie adecvată de către autorităţi.

 Europa are de asemenea toleranţă zero ca reglementare pentru seminţe nemodificate genetic, care din punct de vedere tehnic este practic nerealistă în loturile respective (prezenţă întâmplătoare). Ca rezultat al acestei cerinţe, devine imposibil de a importa seminţe din ţările care produc pentru culturi modificate genetic, limitând foarte sever capacitatea fermierului european de a avea acces la ameliorarea soiurilor şi hibrizilor nemodificaţi genetic.

Toate aceste aspecte reprezintă probe evidente privind privarea nedemocratică şi nefundamentată ştiinţific a libertăţii de a alege ce să cultive, în condiţiile în care decidenţii politici încurajează fermierii europeni să răspundă tendinţelor globale de deschidere a pieţelor agricole. Aceste decizii politice sunt nefundamentate simultan prin negarea accesului fermierilor la mijloacele necesare pentru a fi competitivi pe scară globală.

În anul 2008, pentru al 13-lea an consecutiv, suprafaţa globală cultivată cu plante modificate genetic a fost în creştere, atingând 125 milioane de hectare, cu o evoluţie continuă de 9,4 %.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.