Pieţele de gros, un vis frumos pentru micii producători

Micii producători au şanse minime să-şi distribuie direct producţia prin pieţele de gros, chiar dacă acestea ar exista peste tot în ţară, din diverse motive. În primul rând, nu au informaţii cu privire la cererea de produse, dar nici minimul de logistică absolut necesar pentru distribuţie sau fonduri alocate pentru această activitate, după cum susţin reprezentanţii pieţelor de gros.

În aceste condiții, este clar că măcar o vreme de distribuția produselor se vor ocupa ca și până acum tot intermediarii. Și nici nu este de mirare, din moment ce una dintre principalele probleme ale distribuției de la noi constă în lipsa unui contact direct între micii producători și marile centre de retail.

„Am identificat în sectorul legume-fructe destui fermieri mici care spuneau că nu are cine să le colecteze marfa. Nu există încă un centru care să colecteze cererile fermierilor și să facă legătura cu lanțurile de retail“, a declarat Camelia Șucu în cadrul unei conferințe recente. Șucu este proprietarul pieței de gros Abondia din București.

Lipsa unei legături directe cu lanțurile de magazine reprezintă unul dintre factorii care conduc și la necorelarea cererii cu oferta. Un alt handicap major este și absența fondurilor alocate pentru activitatea de distribuție.

„Oamenii nu sunt pregătiți să anticipeze cam ce vor lanțurile de retail. Nu știu ce să producă, produc după ureche, nu au cu ce să producă pentru că sunt fermieri mici și au acces dificil la utilaje performante. Noi (Piața de gros Abondia – n.r.) le-am deschis porțile, dar am constatat că n-au bani pentru semințe, nu știu cât și ce să producă, nu are cine să le colecteze marfa, n-au un sistem logistic bine pus la punct, n-au bani de mașini frigorifice. E adevărat că nici n-au existat preocupări din partea statului pentru a pune la punct o logistică sănătoasă pentru fermieri“, a mai spus Șucu.

Când vine vorba de intermediari, situația de la noi este similară și cu ce se întâmplă în alte țări ale Europei, unde doar aproximativ 20% dintre producători își vând singuri marfa în piețele de gros.

„Intermediarii predomină în piața de gros. Am văzut multe piețe de gros din Europa și am constatat că și în Paris, dar și în Varșovia erau foarte puțini producători“, a conchis Șucu.

Impozitarea „samsarilor“ i-ar aduce pe agricultori în pieţe

Micii fermieri sunt de părere că, pentru a-i sprijini pe producători să-și vândă direct marfa în piețe și în hipermarket-uri, ar trebui impozitați „samsarii“ și nicidecum ei, așa cum se întâmplă acum.

„Trebuie impozitați sămsărașii, nu agricultorii. Aici este problema, la samsari. De aici trebuie să înceapă impozitul agricol, nu de la țărani, dacă vrem să sprijinim micii producători să producă și să-și distribuie ei singuri produsele“, afirmă Sebestyen Csaba, președintele Asociației Agricultorilor Maghiari (AAM) din România.

Pe de altă parte, jucătorii din piață se plâng că intermediarii se fac vinovați de cea mai mare evaziune fiscală din acest sector. Ei susțin că un control mai eficient al statului i-ar descuraja pe intermediari și i-ar impulsiona pe micii producători să-și distribuie singuri produsele în piețe și hipermarket-uri.

Rolul intermediarilor, benefic pentru unii producători

Există însă și mici producători care văd în intermediari și hipermarket-uri niște parteneri și un debușeu pentru producție. Mai mult, aceștia cred că micii comercianți de legume și fructe au un rol benefic pentru producția agricolă. De vină ar fi, până la urmă, tot consumatorul final.

„Hipermarket-urile și intermediarii nu trebuie priviți ca niște bau-bau, ca niște balauri. Este adevărat că preferă în cea mai mare parte marfă de import pentru că arată mai bine, este mai bine ambalată pentru că pe client îl interesează mai mult aspectul decât gustul. Nu contează că legumicultorii din Occident produc numai pe strat hidroponic sau pe rocă vulcanică, și nu pe pământ ca românii. Numai că, în ultima vreme, și clienții au început să fie mai atenți la gustul legumelor și fructelor“, a declarat Ghiță Barbu, un legumicultor care lucrează patru hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătrați de solarii la Maia, județul Ialomița, o localitate situată la 35 km distanță de București.

Micii producători au început să devină conștienți că pot să supraviețuiască pe această piață cu o singură condiție – să-și adapteze producția la produse de nișă, cu o mare căutare.

„Eu sunt unul care vând la hipermarket-uri. Am ajuns să vând către toate hipermarket-urile din țară. Nu pot produce cât este cererea, dar tot prin intermediari. Soluția ca să ai distribuția asigurată este să vii cu produse de nișă. Noi producem salată creață, salată iceberg, varză chinezească, broccoli, pepene galben. Nu venim cu volume mari, ci livrăm constant cantități mici din martie până în noiembrie“, a arătat Barbu.

Rolul intermediarilor este acela de a-i ghida pe fermieri pentru a produce în acord cu cererea pieței și pentru a-i conecta cu hipermarket-urile, cred agricultorii.

„Intermediarii vin și ne iau produsele din câmp cu mașini frigorifice când e vorba de cantități mari. Când livrăm cantități mici le ducem noi repede cu mașinile noastre. Din momentul în care primim comanda, recoltăm în cel mult o oră, iar produsele ajung proaspete în hipermarket, în trei ore de la recoltare. Împreună cu intermediarii stabilim ce vindem anul viitor și la ce prețuri și programăm cantitățile livrate zilnic. Prin intermediari am ajuns să negociem direct cu lanţurile mari de retail, cu care stabilim ce vom produce în următorul an și cantitățile zilnice care vor fi livrate pentru fiecare produs în parte“, a conchis fermierul din Ialomița.

Marius ŞERBAN