fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Pe hârtie… România, prezentă în topul celor mai puternice agriculturi din UE

Share Button

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a dat publicității, la sfârșitul anului trecut, cifrele privind valoarea tuturor producțiilor agricole din țările membre UE. Oarecum surprinși aflăm că, după Franța, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, și România se află printre țările care au înregistrat anul trecut cea mai ridicată valoare a producției agricole din Uniunea Europeană. Astfel, potrivit Eurostat, valoarea totală a producției agricole s-a ridicat la 411,2 miliarde de euro, la prețurile de bază din 2015, în scădere totuși cu 1,8% față de 2014.

Pe locul 8

Cu 75,2 miliarde de euro – 18% din totalul UE, Franța se află în fruntea clasamentului, cu cea mai ridicată valoare a producției agricole din Uniunea Europeană. Pe locul doi se situează Italia, cu 55,2 miliarde de euro (13% din totalul UE), iar podiumul este închis de Germania, cu o valoare a producției agricole de 51,5 miliarde de euro sau 13% din totalul UE. Pe următoarele locuri ale topului Eurostat se află Spania (45,5 miliarde de euro – 11% din totalul UE), Marea Britanie (29,6 miliarde de euro – 7% din totalul UE), Olanda (26,7 miliarde de euro – 6% din totalul UE), Polonia (22,3 miliarde de euro – 5% din totalul UE) și România, cu o valoare a producției de 15,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4% din totalul producției UE. Codașele clasamentului sunt două țări care practic nu au agricultură. Este vorba de Malta, cu o producție de 100 de milioane de euro, și Luxemburg, 400 de milioane. În 2015, comparativ cu 2014, cea mai mare creștere a valorii producției agricole din Uniunea Europeană s-a înregistrat în Letonia (8,8%), Lituania (5,9%) și Cipru (4,7%), iar cel mai semnificativ declin în Luxemburg (minus 9,9%), Slovacia (minus 9,7%), Cehia (minus 8,6%), Germania (minus 7,8%) și România (minus 7,4%). Chiar și cu această scădere, România a reușit să se plaseze în Top 8 al celor mai importante agriculturi din UE din punctul de vedere al valorii producției.

Dar…

Dar aceeași Uniune Europeană ne informa în luna octombrie a anului trecut că economia României a avut cea mai puternică creștere dintre toate țările UE. Chiar dacă cifrele ar fi reale (și probabil că sunt), „teoria“ nu ține de foame, după cum ne-a declarat Tudor Dorobanțu, reprezentantul Agrostar. „Vorbim de producție în România? Cu toată sinceritatea și respectul pe care îl port societății românești – totul e o minciună… Și să vă spun de ce… Pe mine, de 20 de ani de când sunt fermier, nu m-a întrebat nimeni ce cantitate de lapte, de carne, de grâu, porumb sau floarea-soarelui am realizat, la ce costuri și cum am valorificat ce am produs! Acestea sunt lucruri elementare. Ce să mai vorbim despre modul în care fermierii funcționează în piață. Cine, ce-i întreabă? Ce greutăți întâmpină?  Ce ar trebui făcut ca să crească valoarea adăugată? Pe nimeni nu interesează nimic! Ce să mai vorbim de acest gen de statistici! Concret, pot să vă spun că producția noastră este numai pe hârtie. Dacă mă întrebați pe mine, anul acesta am avut parte de o mare lovitură, pentru că nu mi-am făcut producția la porumb și floarea-soarelui. Cel puțin la porumb a fost un dezastru – mi-e și rușine să spun cantitatea, iar la floarea-soarelui am avut o producție de sub o tonă. Sunt conștient că nu înseamnă că în toată România a fost așa. Sigur, alți fermieri au avut producții foarte bune. Problema este că noi nu avem informația primară – câte hectare cultivăm, cum sunt ele cultivate sau ce randamente au. Și atunci cum putem noi să spunem ce fel de producție avem!? Sigur, să dai producții din birou e foarte ușor… Dar lucrurile nu stau chiar așa, pentru că la poarta fermei nimeni nu are această informație la modul real… Deci pe hârtie stăm foarte bine, în practică nu e chiar așa. Cu alte cuvinte, teoretic am 300.000 de euro… Practic n-am nimic… Trăgând concluzia, ca să fiu elegant, acesta nu este altceva decât un raport eronat în ceea ce privește România.“

„Valoarea“ producției

Cu o absorbţie de circa 7,6 miliarde euro fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, producătorii agricoli români au reuşit să crească valoarea producţiei ramurii agricole cu circa 35% în ultimii 10 ani, de la circa 11,3 miliarde euro în 2006 la aproximativ 15,5 miliarde euro anul trecut. Potrivit datelor INS, în aceeaşi perioadă suprafaţa de teren cultivată a crescut cu peste 360.000 hectare – de la circa 7,8 mil. hectare în 2006 la aproximativ 8,2 mil. hectare în 2015. Astfel, producţia de grâu a României a crescut cu 44% faţă de acum 10 ani, în timp ce producţia de porumb a stagnat, iar cea de orz şi orzoaică a crescut de două ori. În ceea ce priveşte producţiile de plante oleaginoase, floarea-soarelui a crescut cu doar 13%, în timp ce producţia de rapiţă a crescut de mai bine de 4 ori, iar soia a scăzut cu 24% în ultimii 10 ani. România aproape că şi-a dublat efectivul de caprine şi a crescut populaţia de ovine cu circa 30% în perioada 2006-2015, însă efectivele de porcine şi bovine au scăzut cu aproape o treime, România având cu 900.000 mai puţine capete de bovine faţă de 2006. Ar mai trebui spus că cea mai mare pondere a agriculturii în Valoarea Adăugată Brută (VAB) de la nivel regional o regăsim în regiunea Sud-Muntenia (7,88%), urmată de regiunea de Nord-Est (7,39%) și Sud-Est (7,20%). Cele mai mici ponderi ale agriculturii în VAB și, implicit, în PIB-ul regional sunt în regiunea București-Ilfov (0,26%) și în regiunea Centru (4,55% din VAB). „Din păcate, în această statistică europeană se vorbește de producție agricolă brută, nu cu valoare adăugată. Tocmai aici este diferența pe care ar trebui să o vedem. Pentru că una e să ai valoare adăugată pe producția agricolă și alta e să spui statistic că ce mare e producția agricolă românească. Este logic că atunci când vrei să faci o analiză clară trebuie să ai posibilitatea să vezi cât reprezintă materia primă brută care este livrată și cât rămâne apoi, ca să afli valoarea adevărată, care primează. Fără a lua în calcul valoarea adevărată, orice cifre sunt lipsite de logică“, ne-a declarat Claudiu Frînc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Cu alte cuvinte, în teorie stăm perfect, dar în practică…

Agricultura și IT@C

Aceleași statistici spun că agricultura a scăzut, de la un aport la Produsul Intern Brut de 14,4% în 1989 la 5,5% în 2014, deşi UE ne-a recomandat să ne „oprim“ undeva la 7% din PIB. Iar locul agriculturii în clasament a fost luat de câțiva ani buni de sectorul tehnologiei informației (IT@C) care a cunoscut o creștere constantă. Sectorul IT&C nu doar că a avut a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, dar a avut perioade când a depășit chiar și sectorul construcţiilor în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului. „Povestea cu aportul la PIB al agriculturii care scade de la an la an nu e tocmai exactă. Spun asta pentru că în România producția agricolă are o dependență mare față de condițiile meteo. De aici și diferențele mari la aportul în PIB, când de 4%, când de 7%, în funcție de an – cât de bun sau cât de prost a fost din punct de vedere climateric. Tot statisticile UE spun că, dacă în alte țări mari producătoare dependența de condițiile meteo este de 3-4%, în România e de 30-40%… În plus, o scădere este oricum firesc să se producă și spun asta pentru că productivitatea în agricultură este mai mică decât în celelalte sectoare economice“, ne-a declarat analistul economic Ilie Șerbănescu.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 6-7

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.