cemrom doloflor

Patru zile la polul excelenţei

Share Button

Zilele Porţilor Deschise în Insula Mare a Brăilei“, în fapt un şirag de expuneri dublate de vizionări de culturi, eveniment desfăşurat în perioada 29 mai – 1 iunie, a reunit şi în acest an pe terenurile TCE Trei Brazi un mare număr de fermieri. Spre deosebire de ediţiile precedente, cea de anul acesta a fost văduvită de prezenţa oficialităţilor de prim rang. „Au avut loc discuţii la fiecare cultură în parte. S-au adresat întrebări, s-au oferit soluţii. De asemenea, a fost multă experienţă împărtăşită, spun eu, cu rezultate bune“, a conchis Lucian Buzdugan, directorul general al TCE 3 Brazi, la final.

Cel de-al unsprezecelea an de prezenţă a TCE 3 Brazi în Insula Mare a Brăilei a fost marcat în 2012 diferit faţă de precedentele ediţii. Au fost patru zile în loc de una singură, cum ne obişnuise până acum, interesul suscitat fiind la cote la fel de ridicate. „Ne-am gândit să organizăm evenimentul pe parcursul a patru zile întrucât cererea specialiştilor este foarte mare. Insula Mare rămâne un punct de atracţie pentru specialişti. Anul trecut am avut 1.500 de oameni într-o singură zi. A fost foarte greu atât pentru noi, cât şi pentru ei. Avem posibilitatea să dialogăm mai bine, iar traficul e mult mai redus. Şi noi, logistic,  ne putem descurca mai bine. Am reuşit, în felul acesta, să satisfacem curiozitatea celor care au dorit să viziteze insula în aceste patru zile cu porţile deschise, zicem noi“, a explicat Lucian Buzdugan, directorul general al TCE 3 Brazi, care a deplâns în acelaşi context lipsa de interes a brăilenilor faţă de manifestarea în sine.

„Vrem să testăm îngrăşământul cu degajare controlată“

La platforma de la Lunca, Lucian Buzdugan, însoţit de întregul staff al TCE 3 Brazi şi de reprezentanţii companiei DuPont, coorganizatori ai evenimentului, a vorbit invitaţilor despre tehnologia la cultura de rapiţă implementată în Insula Mare a Brăilei, în toate etapele de vegetaţie, prezentând totodată şi o serie de noutăţi în materie. „Primăvara, când rapiţa porneşte în vegetaţie, venim cu o maşină de împrăştiat azot pe solă. Şi spunem că i-am dat mâncare plantei, dar aceasta nu beneficiază de hrană dacă ea rămâne deasupra solului. Şi planta suferă într-un moment critic. Pentru că, de regulă, în vârf sunt forme nefertile, adică nişte silicve moarte, iar noi aplicăm prima dată îngrăşămintele pentru ramificaţie atunci când planta porneşte în vegetaţie. Îi dăm azot pe care trebuie să-l asigurăm în momentul când pe câmp mai e puţină apă, puţină zăpadă care să-l transfere. Avem o maşină cu care distribuim îngrăşământul şi care totodată îl introduce în sol pentru ca acesta să fie disponibil atunci când planta creşte. Şi, vorbind despre asta, vreau să vă spun că acum două săptămâni a fost aici preşedintele unei companii din Canada care ne-a spus că ei produc un îngrăşământ cu azot cu degajare controlată. Deosebirea între degajare controlată şi degajare lentă este aceea că, în cazul celei dintâi, azotul se eliberează numai atunci când temperaturile înregistrate depăşesc 6º – 7º C. Atunci când acestea sunt situate între 0º şi 3º C şi planta nu lucrează, nici azotul nu se eliberează. Putem spune că activitatea plantei, adică nevoia acesteia de consum de azot, este corelată cu eliberarea acestui element din granula respectivă. Primele cantităţi de îngrăşăminte cu degajare controlată ne vor fi livrate în vară pentru a le experimenta în următorul an agricol“, a punctat Lucian Buzdugan

Parc fotovoltaic în plan

Potrivit directorului general ing. Lucian Buzdugan, planul de investiţii din 2013 include şi construcţia unui parc fotovoltaic. „Ne propunem să facem mai mult pe linia independenţei noastre energetice, respectiv să utilizăm energia solară printr-un parc fotovoltaic de 4 MW/oră  şi, de asemenea, să folosim paiele pentru producerea de energie, fie că va fi energie electrică prin ardere, fie că va fi bioetanol pe bază de fermentare.“

Dacă investiţia ce vizează edificarea parcului fotovoltaic se înscrie în dezideratele anului viitor, în schimb cea vizând construcţia silozului de la buza Dunării este pe cale să se finalizeze, după cum au putut constata şi participanţii la eveniment. „Ceea ce vedem aici este unul dintre cele şase puncte de livrare unde am început construcţia unui siloz pentru depozitarea cerealelor. Silozul va avea patru celule cu o capacitate de 10.000 de tone fiecare. După cum vedeţi, trei dintre ele sunt gata, a patra fiind în curs de finalizare. Nu o să reuşim să depozităm întreaga producţie. O parte o vom depozita, iar pe cealaltă o vom valorifica direct. Important este că avem acces şi cu nave maritime de mare tonaj“, a declarat Culiţă Tărâţă jr, director economic în cadrul TCE 3 Brazi.

Camelia MOISE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.