reclama youtube lumeasatuluitv

FAO: Peste un miliard de tone de alimente aruncate în fiecare an

Share Button

Pare incredibil, dar este pe deplin adevărat. Anual, circa 1,3 miliarde de tone de alimente sunt pierdute sau irosite, potrivit raportului Global food losses and food waste realizat de FAO. Fie că vorbim de țările industrializate, fie de statele în curs de dezvoltare, fenomenul capătă proporții îngrijorătoare: cele din prima categorie risipesc 670 milioane de tone, în timp ce în al doilea caz vorbim de 630 milioane de tone. Consumatorii din țările bogate irosesc numai într-un singur an 222 milioane de tone de hrană, adică cam cât întreaga producție alimentară din Africa subsahariană (230 milioane de tone). Fructele și legumele, rădăcinoasele și tuberculii sunt în topul alimentelor aruncate. Volumul total al hranei risipite este echivalent cu mai mult de jumătate din producția cerealieră mondială (2,3 miliarde de tone în 2009-2010).

Motivele risipei

Pierderile alimentare – în diferite stadii, pornind de la producție, recoltă, prelucrare – sunt mai importante în țările în curs de dezvoltare. Fenomenul este cauzat de infrastructura proastă, de tehnologiile depășite, dar și de investițiile reduse în sistemele de producție alimentară.

Irosirea hranei este mai problematică în țările industrializate. Se întâmplă des ca atât comercianții, cât și consumatorii să arunce la gunoi alimente perfect comestibile. În Europa și în America de Nord, fiecare consumator pierde între 95 și 115 kg pe an, față de 6-11 kg în cazul consumatorilor din Africa subsahariană și Asia de Sud și Sud-Est. Producția alimentară totală pe cap de locuitor – vorbim de cea destinată consumului uman – este de circa 900 kg pe an în țările bogate, aproape dublu față de nivelul de 460 kg de hrană produse anual în regiunile cele mai sărace. În țările în curs de dezvoltare, 40% din pierderi apar în stadiul de după recoltare și prelucrare, în timp ce în țările industrializate acelaşi procent din pierderi este cauzat de comercianții en detail și de consumatori. Pierderile alimentare în timpul recoltei și cele legate de transport se traduc în pierderea de venituri pentru micii țărani, dar și în prețuri mai mari pentru consumatorii săraci, potrivit raportului.

Acestea antrenează și pierderi în ceea ce privește resursele, mai ales apă, pământ, energie, muncă și capital. De asemenea, este vorba și de emisii de gaze cu efect de seră, care contribuie astfel la încălzirea mondială sau la schimbările climatice. În raport sunt prezentate o serie de sugestii practice care au ca efect reducerea risipei. În țările în curs de dezvoltare, problemele sunt legate în principal de tehnicile de recoltare neadecvate, de ceea ce se întâmplă după recoltare, apoi de logistică, infrastructură, prelucrare, ambalare, la fel ca și de lipsa de informații de pe piață. În țările cu venituri medii și ridicate, pierderile decurg în special din comportamentul consumatorilor, dar și din lipsa de comunicare între diferiții actori al lanțului de aprovizionare. Pe piața en detail se pierde o mare cantitate de alimente din cauza normelor de calitate care exagerează importanța aspectului exterior. Studiile arată că totuși clientul este mai degrabă interesat ca produsele să fie bune și sănătoase și mai puțin de aspect.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.