Parteneriat transfrontalier Giurgiu – districtul Ruse

– Interviu cu domnul Tudorel Ţone, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu.
Ing. Tudorel Ţone este, cum s-ar spune, un om al câmpului. Absolvent al Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMV Bucureşti şi deţinător al unei diplome de master, domnia sa a avansat pas cu pas pe treptele profesionale până la funcţia de director general al Direcţiei Agricole Giurgiu.

În noua sa calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, el continuă să manifeste acelaşi interes pentru agricultură, fiind mereu în căutarea unor oportunităţi de afaceri.

Parteneriatul cu districtul Ruse este doar unul dintre proiectele pe care le gândeşte în folosul mediului rural.

– Aveţi un parteneriat cu districtul Ruse: ce pot oferi reprezentanţii mediului agricol şi rural din judeţul Giurgiu?

– Oferta noastră este destul de consistentă pentru omologii noştri din districtul Ruse. Parteneriatul vizează un schimb de experienţă în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor agricole prin reducerea procentului de abandonare a terenurilor, implementarea unor modele de asociere, precum şi o creştere a mărimii medii a acestora. În analiză se află şi creşterea numărului de producători agricoli ce au posibilitatea de a beneficia de subvenţiile UE şi de la buget. În plan practic, mărirea suprafeţelor cu cereale, plante industriale, creşterea animalelor, precum şi concentrarea în anumite bazine a producţiei horticole constituie un atu al judeţului Giurgiu, respectiv al reprezentanţilor mediului de afaceri agricol şi rural.

Pârloaga scade în dimensiune

– Aţi amintit de formele asociative: cum se prezintă judeţul Giurgiu din acest punct de vedere?

– Aş zice că nu prea rău. Avem chiar unele rezultate, dar mai trebuie mult de făcut în acest sens, mai ales în ideea convingerii deţinătorilor de terenuri de importanţa formelor asociative. Există nouă asociaţii profesionale – în domeniile creşterea taurinelor, ovinelor şi caprinelor, apiculturii, utilizării pajiştilor şi irigaţiilor, precum şi una pe floricultură şi plante ornamentale. De asemenea, sunt opt grupuri de producători în sectorul producerii şi comercializări legumelor şi fructelor. Totodată, au fost înfiinţate trei cooperative agricole, dintre care două pe cultură mare, care dispun de o suprafaţă totală de aproximativ 35.000 ha şi, una care activează în apicultură, cu peste 60 de membri.

Facilităţi pentru atragerea fondurilor europene

– Aveţi investiţii şi proiecte cu fonduri europene?

– Au fost depuse proiecte cu finanţare europeană şi proiecte spre finanţare în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. Unele sunt în curs de implementare, altele au trecut de faza de acceptare şi urmează a fi implementate. Există câteva în faza de verificare. Majoritatea acestor proiecte au ca scop îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii vieţii oamenilor de pe ambele maluri ale Dunării etc.

– Auzeam vorbindu-se de aşa-zise „politici verzi“ în agricultura transfrontalieră: ce vizează acestea?

– Atât la noi, cât şi în Bulgaria suprafeţele destinate agriculturii ecologice sunt mici, dar în creştere ca producţie. Culturile bio găsesc condiţii optime din punct de vedere pedoclimatic şi prezintă un real interes în rândul oamenilor. Agricultura ecologică are însă probleme de legislaţie şi de valorificare a producţiei, care ridică încă probleme serioase.

Centrul de Afaceri Danubius, ca o speranţă

– Cum vedeţi intensificarea comerţului cu vecinii din districtul Ruse?

– Trebuie să ţinem cont de structura sortimentală a producţiei agricole de pe cele două maluri ale Dunării, cum ar fi cultura cerealelor, plantelor tehnice şi industriale, culturile energetice şi horticole. Apoi de creşterea animalelor, piscicultură etc. Astfel se poate constata posibilitatea unei compensări reciproce de produse agroalimentare.

– Dezvoltarea rurală pare a fi o problemă mai delicată pentru partea română, dacă avem în vedere nivelul de dezvoltare a satelor bulgăreşti.

– Situaţia aparentă de stagnare a dezvoltării satelor de pe malul stâng al Dunării nu corespunde realităţii. Însă, în aceste localităţi, cu mai multă muncă din partea centrelor de consultanţă, oamenii pot face apel la fondurile europene. De asemenea, şi cu sprijinul Centrului de Afaceri Transfrontalier Danubius, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Giurgiu, situaţia din aceste localităţi poate fi schimbată radical, în termen scurt.

Traian DOBRE, Dana MĂCRIŞ