Afaceri

Paradoxul românesc: producţii bune, preţuri mari

Share

Agricultura românească nu a mai avut de mult producţii aşa de mari ca în acest an. Cu toate acestea, preţurile alimentelor se menţin ridicate, iar comercianţii nici nu se gândesc să ieftinească produsele, deşi vânzările sunt în scădere.

Chiar dacă producţiile din acest an – mergând de la cereale până la legume sau struguri – sunt bune, iar în unele cazuri au depăşit chiar şi cele mai optimiste aşteptări ale producătorilor, consumatorul român nu are motive să se bucure. Preţurile la principalele alimente de bază se menţin constante ca urmare a adaosurilor puse de comercianţi, dar şi a faptului că procesatorii vor să-şi acopere astfel costurile de producţie mai mari după scumpirea curentului electric şi a gazelor. Sunt însă şi sectoare în care cererea în scădere – chiar cu până la 20%, aşa cum s-a întâmplat la carnea de pasăre anul trecut – reprezintă principalul motiv pentru care producătorii menţin preţurile la acelaşi nivel. În disperare de cauză, unele companii au recurs chiar la micşorări uşoare de preţ, acestea fiind compensate de valul mai mare al vânzărilor.

Grâu mult, dar pâine scumpă

„La grâu, de exemplu, am avut o producție foarte bună în acest an. Nu înseamnă neapărat că pâinea va fi mai ieftină. Prețul cerealelor se stabilește acum la nivel global, depinde de cerere și ofertă. Dacă în afară solicitările sunt mari, atunci și la noi grâul se va vinde la prețuri ridicate“, susține Dragoș Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Nu în ultimul rând, spune acesta, producătorii de pâine vor să compenseze astfel pierderile din perioada în care grâul atinsese niveluri record pe bursă, dar și scumpirile la utilități. Nici chiar scăderea vânzărilor nu pare să influențeze decizia procesatorilor. Frumosu vorbește de o reducere semnificativă a vânzărilor de produse alimentare în acest an cu 10-12% (nivel consemnat de altfel și în perioada similară din 2010), sectoarele cele mai afectate fiind carnea cu un recul de până la 15% și lactatele – scădere de circa 15%. În cazul pâinii, vânzările s-au micșorat cu 7-8%, mai afirmă Frumosu.

Şi Aurel Popescu, președintele Patronatului din Industria de Morărit și Panificație Rompan, este de părere că nu trebuie să ne așteptăm la ieftinirea pâinii în perioada următoare. „Din punctul meu de vedere, preţul pâinii nu ar trebui nici să scadă, nici să crească în perioada care urmează, însă piaţa este cea care dictează nivelul la care acest produs ajunge să fie achiziţionat“’, a declarat Aurel Popescu. El recunoaște că într-adevăr prețul grâului s-a redus de la 12.000 lei vechi pe kilogram, în toamna anului trecut, la circa 8.500 lei vechi la poarta unităţilor de morărit, dar și costurile de producţie ale brutarilor s-au mărit, odată cu scumpirea gazelor și a curentului electric. Așa că mulți vor încerca să-și acopere pierderile din ultima perioadă și vor menține prețurile la nivelul actual.

Grâu 2005-2011
(vezi tabel in revista tiparita, pe baza de abonament)

Comerţul cu grâu
(vezi tabel in revista tiparita, pe baza de abonament)

Creşte cererea la carnea de porc

După ce ani buni crescătorii de porci s-au luptat cu o scădere a cererii, dar și cu lipsa subvențiilor, situația pare să se fi redresat în acest an. Cel puțin în ceea ce privește cererea, despre care Tudora Stanca, directorul executiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc, susține că a înregistrat o creștere de 10% în acest an față de 2010. Semne bune ar putea veni și dinspre Bruxelles sau cel puțin așa speră crescătorii. O delegație de experți va veni în septembrie în România să vadă dacă sectorul de creștere a porcilor respectă normele UE. Deși în țara noastră nu a mai fost depistat niciun focar de pestă porcină de circa trei ani, UE nu permite încă accesul pe piața europeană a livrărilor autohtone de carne și porci vii.

Nu la fel de bune sunt veștile în ceea ce privește prețurile. Stanca susține că de două luni acestea se mențin la același nivel, la momentul actual prețul cu care este achiziționat kilogramul de carne în carcasă fiind de 5-5,8 lei la poarta fermei, adică aproape jumătate din nivelul din 2004, de exemplu. Un preț mic, care nu permite însă acoperirea costurilor de producție. Acesta este și motivul pentru care în ultima vreme au dispărut de pe piață mulți producători, printre care și unii cunoscuți. Evoluția se vede și în statisticile de la Ministerul Agriculturii.

Dacă în anul 2005 efectivele de porcine se ridicau la 5,1 milioane de capete, în 2010 atingeau 4,1 milioane de animale. În atare condiții, nu mai miră pe nimeni faptul că principalul produs agroalimentar importat de România este tocmai carnea de porc. Anul trecut importurile au depășit 350 milioane de euro, cantități provenite aproape în totalitate din țările UE.

Producţie mai mare la carnea de pasăre

După scăderea consumului de carne de pasăre cu circa 20% de anul trecut, crescătorii ar trebui să se declare mulțumiți de faptul că în 2011 cererea se menține constantă, adică la nivelul din 2010. La fel și prețurile. De altfel, de vreo doi acestea sunt constante, după cum  susține Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România. În prezent, prețul de livrare pentru kilogramul de carne în carcasă se ridică la 6,2-6,6 lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut, a crescut însă producția – circa 2.000 de tone – pe fondul reducerii ușoare a importurilor. Un lucru bun pentru unul dintre cele mai dinamice sectoare ale industriei alimentare locale, care a atras investiții de sute de milioane de euro în ultimii ani.

Pondere de 33% a alimentelor în coşul de consum

Ponderea alimentelor în coşul de consum este de 33%, cea mai ridicată comparativ cu alte şapte state foste comuniste, potrivit datelor BNR. România înregistra în luna mai, de exemplu, a doua cea mai mare creștere de prețuri la alimente din regiune, după Bulgaria.

În același timp, potrivit datelor Eurostat, preţurile la alimente în România au crescut, în medie, cu 12% din iulie 2008 până în iulie 2011. Aceasta reprezintă una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din Uniunea Europeană, unde media în perioada menționată a fost de circa 5%.

Ioana GUŢE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *